DOCUMENTAR
PRIVIND ROLUL ŞI LOCUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
ÎN SISTEMUL DE CONTROL
CONSTITUŢIONAL ROMÂNESC
Membrii Departamentul Juridic au
raspuns în mod direct unor solicitări ale membrilor de sindicat având ca temă
rolul şi locul Curţii Constituţionale în sistemul de drept. Fata de acest
interes postăm următorul documentar.
Prin esenţa sa,
ca şi prin funcţia sa socială, Constituţia are o valoare juridică superioară
faţă de orice altă normă de drept, ea capătând astfel o poziţie supremă şi
dominantă în raport cu celelalte acte normative. Supremaţia constituţiei
rezidă chiar în caracterul politic şi juridic al acesteia. În constituţie îşi
găseşte expresia voinţa supremă a poporului în ceea ce priveşte obiectivele şi instrumentele de exercitare ale puterii politice. În plus,
constituţia este factorul structurant al ordinii juridice căreia îi furnizează principiile directoare: egalitatea
tuturor cetăţenilor, legalitatea, neretroactivivitatea legilor ş.a.
Pentru
asigurarea supremaţiei constituţiei, doctrina şi practica constituţională au
creat două instituţii juridice eficiente: controlul constituţionalităţii legilor
şi contenciosul administrativ.
Controlul
constituţionalităţii legilor reprezintă ansamblul dispoziţiilor normative care
reglementează activitatea de verificare a conformităţii legilor şi altor acte
normative cu prevederile constituţiei.
Pentru a
verifica conformitatea legilor şi altor acte normative cu prevederile
constituţiei, în decursul istoriei s-au creat mai multe modalităţi de control
şi anume:
-
controlul exercitat de un organ politic;
-
controlul exercitat printr-un organ jurisdicţional;
-
controlul exercitat de un organ
politico-jurisdicţional.
1
- Controlul exercitat de un organ politic este controversat,
deoarece ar exercita a patra putere in stat, putând să infirme voinţa
parlamentarilor care sunt exponenţii ai voinţei suverane a poporului.
Încercările de-a lungul istoriei cu acestă modalitate de control au eşuat.
2
- Controlul exercitat printr-un organ jurisdicţional, are o vechime
considerabilă, instanţele fiind primele organisme care s-au confruntat, în
practica judiciară, cu neconstituţionalitatea unei legi. Exercitarea acestui
control este o expresie a aplicării principiului separaţiei puterilor. Are
caracter posterior, ceea ce înseamnă că se exercită asupra unei legi aflate
deja în vigoare. În România, excepţia de neconstituţionalitate s-a pus în faţa
instanţelor judecătoreşti pentru prima dată în anul 1912.
Această
modalitate de control presupune două proceduri:
-
printr-o
acţiune directă, intentată împotriva unei autorităţi publice care a
emis actul normative. Plângerea se adresează de către orice persoană unei
instanţe abilitate. Actul normativ este anulat cu efecte erga omnes, iar decizia de anulare are autoritate absolută de lucru
judecat.
-
pe cale de
excepţie, în termeni juridici fiind cunoscută ca ,,excepţie de
neconstituţionalitate”. Numai părţile din proces pot ridica această excepţie.
Efectele deciziei se răsfrâng exclusiv asupra părţilor din process, decizia
având autoritate relativă de lucru judecat.
3
- Controlul exercitat de un organ politico-jurisdicţional este un
organism special care întruneşte deopotrivă un caracter politic şi
jurisdicţional. În doctrină este acceptat că verificarea conformităţii anumitor
acte normative cu textul constituţional de către un organ specializat, având o
jurisdicţie unică, este foarte eficientă. În prezent acest tip de control a
fost adoptat de Austria ,
Franţa, Germania , Italia, Spania, Portugalia,
Ungaria, Rusia, etc. Aici se încadrează Curtea Constituţională a României.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 - Loc şi rol
Curtea
Constituţională, ca autoritate publică, este organul politico-juridic de
control al constituţionalităţii legilor. Competenţele de control sunt expres
precizate de constituţie (vezi art. 142 şi următoarele), iar ca autoritate
publică se supune doar constituţiei şi legii de organizare şi funcţionare. Rolul
fundamental al CC este de garant al supremaţiei constituţiei. Este unica
autoritate de jurisdicţie constituţională din România, iar competenţa ei nu
poate fi contestată de nicio autoritate publică. Deciziile sale sunt general
obligatorii pentru toate autorităţile publice. CC nu face parte din sistemul
celor trei puteri în stat, fiind independentă faţă de acestea. Caracterul politic rezultă din modul de
desemnare al judecătorilor – câte 3 desemnaţi de: Preşedinte, Camera
Deputaţilor, Senatul. Caracterul juridic
al CC rezultă din; procedura de verificare a constituţionalităţii unei
dispoziţii legale; din statutul judecătorilor; din modul de organizare şi
funcţionale a autorităţii publice.
2 – Competenţe
CC exercită un
control de legalitate şi nu unul de oportunitate. Ea verifică doar
dacă textele analizate respectă sau nu textul din constituţie. Cu alte cuvinte,
se limitează la a evidenţia neconcordanţa prevederilor legale cu textul
constituţional. CC nu poate da o altă formulare textelor analizate: spune doar
dacă acestea respectă prevederile constituţiei. Competenţa de reformulare a
textelor care nu sunt constituţionale revine în exclusivitate iniţiatorului
legii sau autorităţii publice care a emis actul normativ.
3
- Atribuţii
Curtea pronunţă
decizii, hotărâri şi emite avize, care au caracter obligatoriu şi putere numai
pentru viitor.
CC adoptă decizii
în cazurile în care:
1.
se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor,
înainte de promulgarea acestora,
2.
se pronunţă, din oficiu, asupra constituţionalităţii iniţiativelor
de revizuire a constituţiei;
3.
se pronunţă asupra excepţiilor de neconstituţionalitate
privind legile şi ordonanţele;
4.
se pronunţă
asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri interneţionale,
înainte de ratificarea acestora de Parlament;
5.
soluţionează conflictele juridice de natură
constituţională dintre autorităţile publice
CC adoptă hotărâri
cu privire la:
1.
respectarea procedurii pentru organizarea şi
desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
2.
existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în
exercitarea funcţiei de Preşedinte al României;
3.
respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui
României şi confirmă rezultatele sufragiului;
4.
exercitarea
iniţiativei legislative de către cetăţeni.
Avizele
consultative se emit numai pentru propunerea de suspendare din
funcţie a Preşedintelui României.
4 – Organizare
CC
se compune din 9 judecători, numiţi pe un mandat de 9 ani, care nu poate fi
prelungit sau înnoit. O treime din numărul judecătorilor se înnoieşte din 3 în
3 ani, iar activitatea se desfăşoară în
plen. CC are un preşedinte ales prin vot secret pentru o perioadă de trei ani.
