PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E
PRIVIND STATUTUL CADRELOR MILITARE, GRADAŢILOR ŞI SOLDAŢILOR
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Prezentul statut
reglementează exercitarea profesiei militare, provenienţa, formarea, cariera,
îndatoririle, obligaţiile şi drepturile cadrelor militare, gradaţilor şi
soldaţilor în activitate, denumiţi în continuare personal militar, din
instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională,
denumite în continuare instituţii militare, precum şi provenienţa, obligaţiile
şi drepturile personalului militar în rezervă şi în retragere.
Art. 2. – (1) Personalul militar se
află în activitate, în rezervă sau în retragere.
(2)
Personalul militar în activitate este cel care se află în raporturi de serviciu
cu instituţia militară.
(3) Calitatea de militar în
activitate se menţine până la trecerea în rezervă sau direct în retragere,
inclusiv în situaţia eliberării din funcţie pentru a urma diferite forme de
pregătire în interesul serviciului, punerii la dispoziţie sau
suspendării din funcţie.
(4) Personalul militar în rezervă este cel care întruneşte condiţiile
pentru a îndeplini serviciul militar în rezervă, potrivit legii,
şi este
constituit din:
a) rezervişti, respectiv
personal militar care a încetat raporturile de serviciu cu instituţia militară
şi poate fi utilizat pentru instruire, îndeplinirea unor misiuni sau
completarea structurilor instituţiilor militare;
b) rezervişti voluntari, respectiv persoane selecţionate
pe bază de voluntariat, care consimt, pe bază de contract individual pe durată
determinată, să încadreze funcţii în statele de organizare ale instituţiilor
militare.
(5) Personalul militar prevăzut la alin. (2) - (4)
se supune regulilor privind conflictele armate, stabilite prin reglementările
organismelor internaţionale la care România este parte.
(6) Personalul militar în rezervă poate
fi concentrat sau mobilizat în condiţiile legii.
(7) Personalul militar în retragere este constituit din personalul care
nu mai poate fi chemat pentru a îndeplini serviciul militar, potrivit legii.
Art. 3. – (1) Personalul militar se află în serviciul poporului român,
sub jurământul militar prevăzut de lege.
(2) Jurământul militar
reprezintă actul solemn, cu valoare juridică şi morală, prin care personalul
militar îşi exprimă fidelitatea faţă de ţară şi angajamentul de a apăra
valorile şi interesele României şi de a îndeplini cu credinţă obligaţiile ce îi
revin, atât pe teritoriul statului român, cât şi în afara acestuia.
Art. 4. – (1) Raporturile de serviciu se stabilesc, potrivit
prezentului statut, în baza exerciţiului autorităţii publice şi au caracter
special, determinat de natura şi riscurile pe care le implică îndeplinirea
îndatoririlor profesionale ale personalului militar, de interzicerea şi
restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale,
incompatibilităţi, precum şi de îndeplinirea obligaţiilor militare în serviciul
poporului român.
(2) În îndeplinirea îndatoririlor profesionale, personalul militar este
supus riscurilor la adresa vieţii şi integrităţii fizice şi psihice şi se
bucură de protecţia legii.
(3) În funcţie de specificul instituţiei din care face parte,
personalul militar îşi desfăşoară activitatea în cadrul armelor, serviciilor şi
specialităţilor militare corespunzătoare acestora sau în cadrul domeniilor
stabilite prin ordine ale conducătorilor instituţiilor militare, respectiv prin
dispoziţie a şefului Statului Major General pentru Ministerul Apărării
Naţionale.
Art. 5. – Pot deveni personal militar în activitate persoanele care
îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a) au cetăţenie română şi domiciliul în România;
b) cunosc limba română;
c) au vârsta de minimum 18
ani împliniţi;
d) au capacitate deplină
de exerciţiu;
e) nu au antecedente penale, iar pentru încadrarea
în Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de
Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să nu fi fost
condamnate penal;
f) nu sunt în curs de urmărire penală sau de
judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni;
g) nu au făcut şi nu fac parte din
organizaţii interzise de legislaţia română sau care acţionează împotriva
statului român;
h) nu
sunt membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii cu caracter politic;
i) se încadrează în baremele
medicale prevăzute
de actele normative în vigoare, promovează evaluările psihologice, îndeplinesc
condiţiile de studii, precum şi criteriile de recrutare şi selecţie, stabilite prin ordin al conducătorului
instituţiei militare;
j) îndeplinesc condiţiile
prevăzute de actele normative în vigoare pentru acces la informaţii
clasificate.
Art. 6. – (1) Gradul militar indică poziţia în ierarhia militară,
reprezintă recunoaşterea socială şi profesională a calităţii de personal militar,
este un drept al titularului şi se poate pierde numai în cazurile şi condiţiile
prevăzute de legea penală.
(2) În funcţie de gradul deţinut,
personalul militar se constituie în:
a) corpul gradaţilor şi soldaţilor;
b) corpul subofiţerilor;
c) corpul maiştrilor militari;
d) corpul ofiţerilor.
(3) Personalul militar prevăzut la alin. (2) lit. b) - d) reprezintă
cadrele militare.
Art. 7. – (1) Gradele gradaţilor şi soldaţilor, în ordinea lor
ierarhică, sunt:
a) soldat;
b) fruntaş;
c) caporal;
d) caporal şef.
(2) Gradele subofiţerilor, în ordinea lor ierarhică, sunt:
a) sergent;
b) plutonier;
c) plutonier major;
d) plutonier adjutant;
e) plutonier adjutant şef.
(3) Gradele maiştrilor
militari, în ordinea lor ierarhică, sunt:
a) maistru militar clasa a IV-a;
b) maistru militar clasa a III-a;
c) maistru militar clasa a II-a;
d) maistru militar clasa I;
e) maistru militar şef.
(4) Gradele ofiţerilor, în
ordinea lor ierarhică, sunt:
a) sublocotenent, respectiv aspirant pentru
marină;
b) locotenent;
c) căpitan;
d) maior, respectiv locotenent-comandor pentru
aviaţie şi marină;
e) locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor
pentru aviaţie şi marină;
f) colonel, respectiv comandor pentru aviaţie şi
marină;
g) general de brigadă – cu o stea, respectiv
general de flotilă – cu o stea pentru aviaţie şi contraamiral de flotilă – cu o
stea pentru marină;
h) general-maior – cu două
stele, respectiv contraamiral – cu două stele pentru marină;
i)
general-locotenent – cu trei stele, respectiv viceamiral – cu trei stele pentru
marină;
j) general – cu patru
stele, respectiv amiral – cu patru stele pentru marină.
(5) În timp de război,
pentru merite militare excepţionale, Preşedintele României poate acorda
generalilor, respectiv amiralilor gradul de mareşal, la propunerea Consiliului
Suprem de Apărare a Ţării.
(6) Ofiţerii prevăzuţi la alin. (4) lit. g)-j) au rangul de demnitari
ai statului român în exercitarea funcţiilor şi nu beneficiază de drepturi
suplimentare conferite de această calitate, cu excepţia celor prevăzute de
legislaţia specifică.
(7) Gradele maiştrilor militari, precum şi stagiile minime în grad sunt
corespondente cu cele ale subofiţerilor, în ordinea ierarhică.
(8) Pentru gradul deţinut, personalul militar
beneficiază de soldă de grad, potrivit legii.
CAPITOLUL II
Îndatoriri
şi drepturi.
Interzicerea
şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi
SECŢIUNEA 1
Îndatoriri
Art. 8. – Îndatoririle personalului militar în activitate sunt cele
stabilite de Constituţia României şi de legile ţării, precum şi cele specifice,
stabilite de prezentul statut.
Art. 9. –
(1) Personalul militar are următoarele îndatoriri specifice:
a) să fie
loial şi devotat poporului român şi forţelor armate ale României;
b) să
respecte jurământul militar şi să apere valorile democraţiei constituţionale;
c) să
îndeplinească cu profesionalism misiunile încredinţate, atât pe teritoriul
statului român, cât şi în afara acestuia, chiar cu preţul vieţii;
d) să
acţioneze cu competenţă şi responsabilitate pentru asigurarea securităţii
naţionale, apărarea teritoriului şi promovarea intereselor României;
e) să
preţuiască simbolurile naţionale şi drapelul de luptă, onoarea şi tradiţiile
instituţiei militare, ale armei/serviciului şi structurii din care face parte;
f) să poarte
cu demnitate uniforma militară;
g) să
respecte gradul şi ierarhia militară şi să execute întocmai şi la timp ordinele
comandanţilor şi şefilor ierarhici;
h) să îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în
fişa postului, care se întocmeşte şi se utilizează în condiţii ce se stabilesc
prin ordin al conducătorului instituţiei militare,
i) să-şi
perfecţioneze pregătirea militară şi de specialitate, să asigure instruirea şi
pregătirea temeinică a subordonaţilor;
j) să
respecte drepturile şi demnitatea celorlalţi militari;
k) să
acţioneze pentru întreţinerea şi menţinerea în stare de operativitate a
tehnicii şi armamentului, precum şi pentru utilizarea şi administrarea
corespunzătoare a bunurilor din dotare;
l) să respecte dispoziţiile actelor
normative în materia protecţiei informaţiilor clasificate, precum şi secretul
profesional al activităţilor, potrivit legii.
(2)
Prevederile alin. (1) lit. c), g), h), i) şi k) se aplică personalului militar
în rezervă numai atunci când este concentrat sau mobilizat.
(3) Personalului militar îi este interzis să
ordone şi să execute acte contrare legii şi obiceiurilor războiului.
Neexecutarea unor astfel de ordine nu atrage răspunderea administrativă,
disciplinară, civilă sau penală.
Art. 10. – (1) Personalul militar în
activitate şi personalul militar în
rezervă concentrat sau mobilizat are obligaţia să participe la misiuni şi operaţii pe teritoriul statului român sau în
afara acestuia, în
funcţie de cerinţele forţelor armate şi interesele de securitate şi apărare ale
statului român ori pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin
convenţii şi tratate internaţionale.
(2) Personalul militar prevăzut la alin. (1) care
participă la misiuni şi operaţii pe
teritoriul statului român sau în afara acestuia ori la alte activităţi
care se desfăşoară, potrivit legii, pe teritoriul altor state, are obligaţia de
a respecta regulile de angajare, normele de ordine interioară şi cele specifice
activităţii respective.
(3) Poate face excepţie, la
cerere, de la prevederile alin. (1), personalul militar în activitate şi
personalul militar în rezervă concentrat sau mobilizat, care se încadrează în una dintre următoarele situaţii:
a) formează o familie monoparentală;
b) este întreţinător unic de familie sau al
fratelui/părintelui;
c) unul sau ambii părinţi sunt invalizi de
gradul I sau II, indiferent de vârstă, şi nu mai are alţi fraţi sau surori
majori, apţi de muncă, ori mai are fraţi sau surori, dar aceştia nu pot
contribui la întreţinerea părinţilor deoarece sunt elevi sau studenţi la învăţământ
cu frecvenţă ori sunt invalizi de gradul I sau II ori aceştia execută o
pedeapsă privativă de libertate;
d) soţul/soţia sau copilul aflaţi legal în
întreţinere este grav bolnav/bolnavă, încadrat/încadrată în gradul I sau II de
invaliditate;
e) ambii soţi sau mai mulţi fraţi ar urma să
participe la misiune în aceeaşi perioadă şi nu îşi exprimă acordul în acest
sens;
f) personalul militar de gen feminin se află
în stare de graviditate sau beneficiază de drepturi pentru alimentarea şi
îngrijirea copilului, potrivit legii;
g) în caz de calamităţi naturale care
afectează proprietatea şi/sau familia militarului.
(4) La instituirea stării de asediu, la declararea
stării de mobilizare sau a stării de război, personalul militar în activitate
trebuie să se prezinte în cel mai scurt timp la unitate/serviciu, iar cel în
rezervă conform datelor din ordinul de chemare. Face excepţie personalul militar aflat în concedii medicale, cel
care are calitatea de unic întreţinător al familiei şi se află în concedii
pentru creşterea şi îngrijirea copilului, precum şi cel care este internat în
spitale.
(5) La declararea stării de război, a stării de
mobilizare, precum şi la instituirea stării de asediu, personalul militar în
activitate şi cel în rezervă chemat conform datelor din ordinul de chemare,
încetează exercitarea altor funcţii sau ocupaţii.
SECŢIUNEA a 2-a
Interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi
fundamentale
Art. 11. – (1) Personalului militar în activitate îi este interzisă exercitarea următoarelor
drepturi:
a) să facă parte din partide, formaţiuni sau
organizaţii politice ori să
desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea
acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii alese;
b) să candideze pentru a
fi ales în administraţia publică, în Parlamentul României, Parlamentul
European, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;
c) să declare sau să participe la grevă;
d) să participe la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu
caracter politic sau sindical, cu excepţia activităţilor ce se
desfăşoară în cadrul misiunilor ordonate;
(2) Personalului
militar în activitate îi este interzis să
adere la organizaţii religioase sau de altă natură care
contravin normelor de păstrare a ordinii publice ori încalcă bunele moravuri
sau afectează exercitarea profesiei militare.
(3) Personalul militar în activitate nu
poate fi asociat unic ori administrator sau conducător al unor organizaţii ori
societăţi, cu excepţia celui numit în consiliile de administraţie ale
societăţilor şi filialelor acestora, ale regiilor autonome şi ale altor
organizaţii/structuri aflate în subordinea ori coordonarea instituţiei
militare, precum şi ale celor care îşi desfăşoară activitatea în
domenii de interes pentru Ministerul Apărării Naţionale.
Art. 12. – (1) Personalului militar în activitate îi
este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:
a) exprimarea
opiniilor politice în timpul serviciului sau în spaţiul public;
b) exprimarea oricărei opinii contrare
intereselor României sau forţelor armate în spaţiul public;
c) înscrierea
sau constituirea în asociaţii sau fundaţii cu caracter profesional, tehnic,
ştiinţific, educativ, cultural, sportiv, recreativ, caritabil sau de altă natură, dacă activităţile specificate în
statutul acestor organizaţii afectează exercitarea profesiei militare,
au caracter sindical ori contravin principiului unităţii comenzii, ordinii şi
disciplinei specifice instituţiilor militare;
d) exercitarea unor activităţi care afectează ori
contravin bunelor moravuri şi normelor de conduită specifice profesiei
militare;
e) libera circulaţie în ţară şi în străinătate,
în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) Condiţiile în care personalul militar poate
să prezinte public informaţii în legătură cu serviciul se stabilesc prin ordin al conducătorului
instituţiei militare.
(3) Personalul
militar în activitate poate adresa rapoarte personale cuprinzând cereri,
reclamaţii şi sesizări în legătură cu serviciul, inclusiv pentru a
fi primit în audienţă, numai pe cale
ierarhică, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului
instituţiei militare.
Art. 13. –
Personalului
militar în activitate îi este interzisă îndeplinirea altor funcţii sau
activităţi ori exercitarea altor ocupaţii, cu excepţia situaţiilor şi în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei
militare.
SECŢIUNEA a 3 - a
Drepturi
Art. 14. –
(1) Stabilirea drepturilor personalului militar se face ţinându-se seama de
complexitatea, răspunderea şi riscurile serviciului militar, de pregătirea şi
competenţa profesională, de volumul şi de natura activităţilor desfăşurate, de
interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege, de îndeplinirea cu
credinţă a obligaţiilor ce îi revin, potrivit jurământului militar.
(2) Personalul militar în
activitate are dreptul la soldă lunară şi alte drepturi în bani şi în natură,
stabilite potrivit reglementărilor legale.
Art. 15. –
(1) Personalul militar în activitate
beneficiază şi de următoarele drepturi:
a) concedii de odihnă, de odihnă
suplimentare, de studii, de recuperare a capacităţii de muncă şi medicale,
plătite, ale căror durate şi reguli de acordare se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului; pentru efectuarea concediului de odihnă, personalul militar
beneficiază, o singură dată pe an, de o primă de concediu egală cu solda
funcţiei de bază avută la data acordării concediului;
b) vacanţe, în locul concediilor de odihnă, în
cazul în care urmează cursurile cu frecvenţă ale instituţiilor militare de
învăţământ superior şi postliceal, cu durata mai mare de 1 an, conform
planurilor de învăţământ ale instituţiilor respective şi ordinului
conducătorului instituţiei militare;
c) concediu şi indemnizaţie pentru
creşterea şi/sau îngrijirea copilului şi concediu paternal plătit, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile
legale în vigoare; femeile au dreptul la concediu de maternitate şi beneficiază
de pauze pentru alimentarea şi îngrijirea copilului, precum şi de alte
drepturi prevăzute de lege pentru salariaţii din instituţiile publice;
d) concedii
fără plată, pe durată determinată, în timp de pace, în situaţiile şi
condiţiile prevăzute de prezentul statut;
e) învoiri şi permisii ale căror
durate nu se scad din durata concediului de odihnă sau a concediului de odihnă
suplimentar, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului
instituţiei militare;
f) asistenţă medicală, psihologică şi
religioasă, asigurări de viaţă şi sănătate, pentru acţiuni în legătură cu
serviciul, tratament în ţară sau în străinătate, medicamente, proteze şi
dispozitive medicale, gratuite; cheltuielile ce decurg din acordarea
acestor drepturi se suportă, parţial sau integral, din bugetul
instituţiei, potrivit legii şi în condiţiile stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare;
g) despăgubiri pentru distrugerea
sau deteriorarea bunurilor personale, pentru acţiuni în legătură cu serviciul,
în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
h) echipament şi hrană, gratuit, conform
reglementărilor legale;
i) transport gratuit sau
decontarea cheltuielilor de transport, în condiţiile stabilite prin
hotărâre a Guvernului;
j) acordarea de către instituţia militară a
sumelor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice, pentru fapte
săvârşite în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului acesteia;
k) folosirea, împreună cu
familia, a centrelor de refacere a capacităţii de muncă, a sanatoriilor,
căminelor militare, amenajărilor culturale, recreative şi sportive, a creşelor,
grădiniţelor şi şcolilor, precum şi a altor asemenea facilităţi aflate în
patrimoniul instituţiei militare, în condiţiile stabilite prin ordin al
conducătorului acesteia;
l) participarea la diferite forme
de învăţământ militar sau civil, în ţară şi în străinătate, precum şi la
diferite programe de formare continuă a adulţilor, conform legii şi în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
m) recuperarea timpului lucrat
peste durata normală de lucru, în condiţiile stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare, sau plata muncii prestate peste
durata normală a timpului de lucru, în condiţiile legii;
n) încadrarea activităţii în
condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, potrivit reglementărilor
legale;
o) accesul la produse de informare publică internă gratuite, în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
p) suportarea de către instituţia militară a taxelor necesare pentru
înscrierea în colegii sau asociaţii profesionale, precum şi a cotizaţiilor
periodice, dacă plata acestora este obligatorie şi numai dacă desfăşurarea
activităţii profesionale în funcţia în care personalul militar este încadrat
este condiţionată de apartenenţa la acestea. Pentru consilierii juridici
din instituţiile militare, acestea suportă taxele necesare pentru înscrierea în
colegii sau asociaţii profesionale, cotizaţiile periodice, precum şi costurile
aferente confecţionării robei necesare pentru reprezentarea intereselor
instituţiei în faţa instanţelor de judecată;
q) măsuri de securitate şi sănătate în muncă,
potrivit legii.
(2) Personalul militar
în activitate care participă la misiuni şi operaţii sau la alte activităţi de natură să-i pună
în pericol viaţa şi integritatea fizică şi psihică beneficiază şi de alte
drepturi specifice, în
raport cu potenţialul de risc, în condiţiile şi cuantumurile stabilite prin
hotărâre a Guvernului.
(3) La instituirea stării de asediu sau de
urgenţă, precum şi la declararea stării de mobilizare şi a stării de război,
concediile de odihnă, de odihnă suplimentare, de recuperare a capacităţii de
muncă, fără plată, de studii şi paternale, vacanţele, permisiile şi învoirile se suspendă.
(4) Pe timpul stării de război, de mobilizare
şi de asediu, personalului militar în activitate sau în rezervă, concentrat sau
mobilizat, i se pot acorda permisii şi concedii, în condiţiile
stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 16. – (1) Personalul
militar în activitate care a fost încadrat într-un grad de invaliditate ca
urmare a unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în
timpul misiunilor, exerciţiilor şi operaţiilor desfăşurate pe teritoriul
statului român sau în afara acestuia, în timpul sau din cauza serviciului
militar, are dreptul la o pensie de invaliditate stabilită conform
legislaţiei privind pensiile militare de stat.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) sau urmaşii
acestuia, după caz, beneficiază de despăgubiri pentru cazurile de
invaliditate sau de deces, potrivit legii. Despăgubirile se suportă din
bugetul instituţiei militare.
Art. 17. – (1) Membrii familiei personalului
militar în activitate beneficiază de următoarele drepturi:
a) asistenţă medicală, psihologică şi
religioasă, precum şi medicamente, asigurate gratuit în reţelele
sanitare, respectiv de specialitate, ale instituţiilor militare sau
în alte reţele sanitare; cheltuielile ce decurg din acordarea acestor
drepturi se suportă, parţial sau integral, din bugetul instituţiei, potrivit legii
şi în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei
militare;
b) indemnizaţie lunară, asimilată veniturilor de natură
salarială, pentru soţiile sau
soţii care sunt încadrate/încadraţi în muncă şi întrerup activitatea pentru
a-şi urma soţul sau soţia, la schimbarea locului de muncă în altă localitate
sau la finalizarea misiunii permanente în străinătate, în condiţiile
stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) Urmaşii personalului militar beneficiază de pensie de urmaş şi
ajutor de deces, potrivit legii, precum şi un ajutor suplimentar pentru
decesul personalului militar în activitate, suportat din bugetul
instituţiei militare, în cuantum de două solde ale funcţiei de bază din luna
anterioară celei în care a survenit decesul.
(3) Copiii personalului militar clasat inapt sau apt
limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză
medico-militară ori, după caz, decedat, în timpul sau în legătură
cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, pot fi înmatriculaţi sau
transferaţi, la cerere, fără examen, în instituţiile de învăţământ ale
instituţiilor militare, dacă îndeplinesc condiţiile legale.
(4) Copiii aflaţi în întreţinerea personalului militar
clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de
expertiză medico-militară ori, după caz, decedat, în timpul sau în
legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi soţul ori soţia
acestuia pot fi numiţi în funcţii militare sau încadraţi în funcţiile civile,
fără examen ori concurs, în instituţiile militare, dacă îndeplinesc
condiţiile legale.
(5) Condiţiile şi procedura de aplicare a prevederilor
alin. (3) - (4) se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(6) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) se
acordă personalului militar începând cu data încetării raporturilor de muncă
sau de serviciu ale soţiei/soţului, respectiv de la data finalizării misiunii
permanente în străinătate de către personalul militar în activitate, până
la o nouă angajare sau numire în funcţie, dar nu mai mult de 12 luni, şi reprezintă 50% din solda funcţiei de
bază a personalului militar. În cazul numirii personalului militar în
funcţii din unităţi militare situate în zone izolate sau în care atragerea
personalului se face cu greutate, indemnizaţia se acordă pentru o perioadă de cel
mult 24 de luni, în condiţiile stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare.
(7) De
indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) lit. b) beneficiază şi personalul
militar al cărui soţ sau soţie era,
la data schimbării locului de muncă al personalului militar în activitate în
altă localitate, înscris ca şomer la agenţiile pentru ocuparea forţei de
muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, dar nu mai mult de 12 luni de la expirarea, potrivit legii,
a termenului de plată a indemnizaţiei de şomaj.
(8) În lipsa soţiei/soţului, ajutorul suplimentar prevăzut la alin. (2)
se acordă copiilor, părinţilor ori altor rude ale acestuia sau persoane
care fac dovada suportării cheltuielilor de înmormântare.
(9) Urmaşii personalului militar în activitate
şi ai celui în rezervă mobilizat sau concentrat, decedat în timpul
misiunilor, exerciţiilor şi operaţiilor desfăşurate pe teritoriul statului
român sau în afara acestuia, precum şi ca
urmare a îndeplinirii altor atribuţii, în timpul sau din cauza serviciului
militar, beneficiază de o pensie de urmaş stabilită conform legislaţiei privind
pensiile militare de stat. Urmaşii personalului militar în rezervă
pot opta pentru pensia din sistemul public de pensii sau alte sisteme
neintegrate acestuia.
Art. 18. – Personalul militar în
activitate trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii, beneficiază
de drepturile prevăzute pentru personalul trimis în misiune permanentă de către
Ministerul Afacerilor Externe.
Art. 19. – Personalul militar în
activitate şi în rezervă, precum şi membrii de familie ai acestora pot
beneficia de protecţia persoanei şi a bunurilor faţă de ameninţările sau
violenţele la care sunt expuşi, ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu
sau în legătură cu acestea, în condiţiile stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare.
SECŢIUNEA a 4 - a
Recompense
Art. 20. – Personalului militar în activitate îi pot fi acordate
următoarele recompense:
a) înaintarea în gradul următor,
în mod excepţional, pentru fapte de eroism şi acte exemplare de curaj,
săvârşite pe timpul acţiunilor militare şi al îndeplinirii misiunilor
încredinţate atât în timp de pace cât şi de război; pentru sacrificiul
vieţii în astfel de condiţii, soldaţilor, gradaţilor, subofiţerilor şi
maiştrilor militari li se poate acorda, post-mortem, gradul de
sublocotenent/aspirant, iar ofiţerii pot fi înaintaţi în gradul următor;
b) înaintarea în gradul următor,
înainte de termen, în condiţiile prevăzute la art. 82;
c) conferirea de decoraţii şi
titluri de onoare, pentru acte de eroism şi curaj în executarea misiunilor
încredinţate, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu;
d) conferirea de medalii, ordine şi
semne onorifice pentru vechimea în activitate şi rezultate meritorii în
îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională;
e) alte recompense morale,
financiare şi materiale, pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de
serviciu, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
recompensele financiare se acordă în condiţiile prevăzute de lege pentru
premierea personalului plătit din fonduri publice.
Art. 21. – Modul de acordare a
recompenselor se stabileşte prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
SECŢIUNEA a 5 - a
Răspunderea juridică şi sancţiuni disciplinare
Art. 22. – (1) Încălcarea de către personalul
militar, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa
disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
(2) Personalul militar în activitate răspunde
individual pentru faptele şi actele proprii sancţionate de lege, săvârşite atât
în exercitarea atribuţiilor de serviciu ori în legătură cu acesta, cat şi în
afara serviciului.
(3) Este absolvit de orice răspundere personalul
militar care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu,
a cauzat vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.
Art. 23. – Constituie abateri disciplinare, dacă
nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie
considerate infracţiuni, faptele săvârşite cu vinovăţie de către personalul
militar, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentele militare,
ordinele şi dispoziţiile legale ale comandanţilor/şefilor ierarhici.
Art. 24. – (1) Personalului militar în activitate
care săvârşeşte fapte ce constituie abateri disciplinare i se pot aplica
următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) mustrare scrisă;
c) diminuarea soldei de funcţie cu un procent de până la 10% pe o
perioadă de maxim 6 luni;
d) amânarea înaintării în gradul următor pe timp
de 1 sau 2 ani;
e) trecerea in rezervă.
(2) Pentru
aceeaşi abatere nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară.
(3) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se
realizează în termen de cel mult 6 luni de la data constatării, dar nu mai târziu
de 2 ani de la data săvârşirii faptei. Termenul de 6 luni este termen de
prescripţie, iar cel de 2 ani este termen de decădere.
(4) Termenul de 6 luni prevăzut la alin. (3) se
suspendă, de drept, pe perioada şi în situaţiile următoare:
a) de la data sesizării, în condiţiile legii,
a organelor de urmărire penală şi până la data soluţionării definitive a
cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus
sesizarea organelor de urmărire penală;
b) de la data la care militarul
se află în concedii, permisii sau învoiri ori în alte situaţii de absenţă
motivată.
Art. 25. – (1) Comandantul/şeful dispune de
prerogativa disciplinară, având competenţa de a aplica, potrivit legii,
sancţiuni disciplinare personalului militar din subordinea sa ori de câte ori
constată că acesta a săvârşit o abatere disciplinară, în mod direct sau pe baza
rezultatului cercetării disciplinare prealabile ori a hotărârii consiliului de onoare,
după caz.
(2) La individualizarea sancţiunii disciplinare se
ţine seama de gravitatea faptei, care se evaluează după următoarele
criterii:
a) împrejurările în care a fost săvârşită fapta;
b) gradul de vinovăţie;
c) dimensiunile disfuncţiilor create în
activitatea instituţiei;
d) gradul de afectare a ordinii şi disciplinei
militare;
e) natura şi gravitatea consecinţelor faptei;
f) motivul săvârşirii faptei şi scopul urmărit;
g) existenţa, în
antecedentele disciplinare ale militarului, a altor sancţiuni disciplinare care
nu au fost radiate.
Art. 26. – (1) Sancţiunile disciplinare prevăzute
la art. 24 alin. (1) lit. a) şi b) se pot aplica direct de către
comandanţii/şefii stabiliţi prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) Sancţiunile disciplinară prevăzută la art. 24
alin. (1) lit. c)-e) nu se pot aplica înainte de efectuarea unei cercetări
disciplinare prealabile.
(3) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 24
alin. (1) lit. d) şi e) se aplică numai în baza hotărârii consiliului de
onoare.
Art. 27. – (1) Pentru efectuarea cercetării
disciplinare prealabile prevăzute la art. 26 alin. (2), comandantul/şeful
ierarhic desemnează un ofiţer.
(2) În cazuri complexe ori în situaţia existenţei
mai multor abateri disciplinare sau a mai multor făptuitori, comandantul/şeful
ierarhic desemnează o comisie, în condiţiile stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare.
Art. 28. – (1) Competenţele comandanţilor/şefilor
ierarhici de a dispune efectuarea cercetării disciplinare prealabile şi de a
aplica sancţiuni disciplinare se stabilesc prin ordin al conducătorului
instituţiei militare.
(2) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 24
alin. (1) lit. e) poate fi aplicată numai de comandanţii/şefii ierarhici care
au competenţe de trecere în rezervă.
Art. 29. – Activitatea de cercetare disciplinară
se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, prezumţiei de
nevinovăţie, aflării adevărului, precum şi a dreptului de a solicita
administrarea de probe şi a propune audierea unor persoane.
Art. 30. – Personalului militar i se aduce la
cunoştinţă, de îndată, despre efectuarea cercetării disciplinare prealabile şi
despre obiectul acesteia.
Art. 31. – (1) Ofiţerul sau comisia
desemnat/desemnată efectuează cercetarea şi întocmeşte un raport, pe care îl
prezintă comandantului/şefului ierarhic care a dispus efectuarea cercetării, în
termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data numirii.
(2) Comandantul/şeful ierarhic analizează raportul
şi poate adopta una din următoarele decizii:
a) declararea nevinovăţiei personalului militar;
b) declararea vinovăţiei personalului militar şi
aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 24 alin. (1) literele a) -
c);
c) trimiterea în faţa consiliului de onoare,
atunci când ofiţerul sau comisia de cercetare constată gravitatea faptelor
săvârşite, în funcţie de criteriile prevăzute la art. 25 alin. (2).
(3) În
termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului, comandantul/şeful
ierarhic aduce la cunoştinţa personalului militar în cauză decizia prevăzută la
alin. (2), în formă scrisă.
Art. 32. – (1) Pentru apărarea onoarei
personalului militar în activitate, evitarea abuzurilor, precum şi pentru
cercetarea abaterilor disciplinare ori a altor fapte săvârşite de acesta, în
cadrul instituţiilor militare se pot înfiinţa consilii de onoare.
(2) Activitatea consiliilor de onoare se
desfăşoară cu respectarea principiilor prevăzute de art. 29 şi a dreptului
personalului militar de a fi asistat de un apărător ales, din cadrul
instituţiei militare.
(3) Consiliul de onoare este constituit din
preşedinte şi 2 - 4 membri cu grade cel puţin egale cu cel al personalului ale
cărui fapte urmează să fie analizate.
(4) Organizarea şi funcţionarea consiliilor de
onoare se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 33. –
(1) Hotărârea consiliului se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate de
membri şi se aduce la cunoştinţa personalului militar, pe bază de semnătură.
(2) Consiliul de onoare poate adopta una din
următoarele hotărâri:
a) declararea nevinovăţiei personalului militar;
b) declararea vinovăţiei, cu propunerea aplicării
uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 24 alin. (1).
(3) În situaţia
aplicării sancţiunii disciplinare în baza unei hotărâri a consiliului de
onoare, decizia de sancţionare se emite şi se comunică în termen de 20 de zile
lucrătoare de la data înregistrării hotărârii consiliului de onoare la
unitatea/structura al cărei comandant/şef are competenţa de aplicare a
sancţiunii disciplinare.
Art.
34. – (1) Decizia privind aplicarea unei sancţiuni
disciplinare se emite, în formă scrisă, de comandantul/şeful ierarhic care are
competenţe de aplicare a acesteia şi se comunică celui sancţionat.
(2) Sub sancţiunea
nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor care au fost încălcate;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în timpul
cercetării disciplinare prealabile, cu excepţia aplicării sancţiunilor
prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a) şi b);
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) organul competent la care sancţiunea poate fi contestată.
Art. 35. – (1) Când consideră că a fost sancţionat
pe nedrept, în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea deciziei,
personalul militar are dreptul să conteste, sancţiunea aplicată, în condiţiile
stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) Contestaţia se adresează, în scris,
comandantului/şefului ierarhic superior celui care a emis decizia de
sancţionare.
(3) Comandantul/şeful ierarhic prevăzut la alin.
(2) se pronunţă prin decizie motivată, în termen de 30 de zile lucrătoare de la
data înregistrării contestaţiei, pe baza cercetării efectuate în condiţiile
stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare, astfel :
a) menţine decizia contestată când constată că
este temeinică şi legală;
b) anulează decizia contestată când constată că
aceasta a fost emisă fără temei legal sau asupra altei persoane;
c) anulează decizia contestată şi aplică o
sancţiune mai uşoară când constată că sancţiunea aplicată este prea aspră în
raport cu gravitatea faptelor.
(4) Decizia prevăzută la alin. (3) este definitivă,
se comunică personalului militar contestatar în termen de 5 zile de la data
pronunţării şi poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ,
potrivit legii.
Art. 36. – Răspunderea
disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari pentru neîndeplinirea sau
îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor specifice calităţii de militar, care
nu au legătură cu exerciţiul funcţiei judiciare, precum şi pentru fapte care
aduc atingere onoarei sau demnităţii militare, poate fi angajată numai potrivit
dispoziţiilor legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Odată cu
aplicarea sancţiunii disciplinare, structura corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii poate propune ministrului apărării naţionale trecerea
în rezervă. În acest caz, în termen de 15 zile de la comunicarea ordinului de
trecere în rezervă, judecătorii şi procurorii vor fi transferaţi la instanţe şi
parchete civile de grad egal, ţinându-se seama, în funcţie de nevoile de
încadrare şi de posturile disponibile, de opţiunile exprimate.
CAPITOLUL III
PROVENIENŢA
PERSONALULUI MILITAR
SECŢIUNEA 1
Provenienţa personalului
militar în activitate
Art. 37. – (1) Ofiţerii în activitate provin din:
a) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor de învăţământ
superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională,
din ţară;
b) absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ din străinătate pentru
formarea ofiţerilor, trimişi la studii de către instituţia militară;
c)
absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ
superior, care au fost recrutaţi şi trimişi la studiile respective de către
instituţia militară;
d) ofiţeri în rezervă care au
promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei
militare pentru a fi chemaţi sau
rechemaţi în activitate, potrivit nevoilor instituţiei militare;
e)
maiştri
militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi în activitate, absolvenţi cu diplomă
de licenţă ai studiilor universitare militare de licenţă,
în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei
militare;
f)
maiştri militari şi subofiţeri în
activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă
ai studiilor universitare civile de licenţă şi cu diplomă de master ai
studiilor civile de master,
cu profil corespunzător specialităţilor militare, potrivit
nevoilor instituţiei militare, care îndeplinesc condiţiile stabilite
prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
g)
maiştri militari şi subofiţeri care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3
luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu
ofiţeri în structurile militare aflate în zona acţiunilor militare;
h) absolvenţi
cu diplomă de licenţă ai studiilor universitare de licenţă şi cu diplomă de
master ai studiilor universitare de master, în domenii de studii corespunzătoare specialităţilor militare
pentru care instituţia militară nu dispune de capacităţi proprii de formare
profesională iniţială, care au finalizat cursul
de formare a ofiţerilor în activitate, în condiţiile stabilite
prin ordin al conducătorului instituţiei militare, potrivit nevoilor acesteia,
în cadrul armelor, serviciilor şi specialităţilor militare unde se înregistrează un deficit
major de personal;
i) absolvenţi
cu diplomă de licenţă ai studiilor universitare de licenţă şi cu diplomă de
master ai studiilor universitare de master, potrivit nevoilor instituţiei
militare, în domenii de studii
corespunzătoare specialităţilor militare pentru care instituţia militară nu
dispune de capacităţi proprii de formare şi de dezvoltare profesională sau
corespunzătoare serviciilor şi specialităţilor militare unde se
înregistrează un deficit major de personal, care îndeplinesc
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare pentru a
fi chemaţi în activitate. Chemarea
sau rechemarea în activitate a procurorilor şi judecătorilor, în vederea
numirii sau a transferului acestora la parchetele ori instanţele militare, se
supun normelor care reglementează statutul magistraţilor.
(2) Persoanelor prevăzute la alin.
(1) lit. a), b), c), e), g) şi h) li se acordă gradul de sublocotenent,
respectiv aspirant.
(3) Ofiţerii prevăzuţi la alin. (1)
lit. d) îşi păstrează gradele avute în rezervă sau li se acordă grade în
condiţiile prevăzute la art. 91 alin.
(2).
(4) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) şi i) li se
acordă grade în funcţie de vârstă, pregătirea şi experienţa profesională,
corespunzător stagiilor minime în grad prevăzute de prezentul statut.
Art.
38. – (1) Maiştrii militari în activitate provin din:
a) absolvenţi cu diplomă ai
instituţiilor militare de învăţământ postliceal pentru formarea maiştrilor
militari;
b) maiştri militari în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi
îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare în vederea chemării sau
rechemării în activitate, potrivit
nevoilor forţelor armate, pentru armele, serviciile şi specialităţile militare pentru
care instituţia militară nu dispune de capacităţi proprii de formare şi de
dezvoltare profesională;
c) subofiţeri în activitate, absolvenţi
cel puţin ai studiilor postliceale corespunzătoare armelor, serviciilor şi specialităţilor militare, potrivit nevoilor forţelor armate, în condiţiile stabilite prin
ordin al conducătorului instituţiei militare;
d) gradaţi şi soldaţi în activitate
care au vârsta de până la 40 de ani, absolvenţi ai studiilor postliceale
militare de formare a maiştrilor militari în activitate, în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) Persoanelor
prevăzute la alin. (1) lit. a) şi d) li se acordă gradul de maistru militar
clasa a IV-a.
(3) Maiştrii militari prevăzuţi la
alin. (1) lit. b) îşi păstrează gradele avute în rezervă sau li se acordă grade
în condiţiile prevăzute la art. 91 alin. (2).
(4) Subofiţerilor prevăzuţi la alin. (1) lit. c) li se acordă gradul
de maistru militar corespunzător
gradului de subofiţer deţinut.
Art. 39. – (1) Subofiţerii în activitate provin
din:
a) absolvenţi ai instituţiilor
militare de învăţământ postliceal pentru formarea subofiţerilor;
b) gradaţi şi soldaţi în activitate,
până la împlinirea vârstei de 35 de ani,
absolvenţi ai studiilor postliceale militare de formare a
subofiţerilor în activitate, în condiţiile stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare;
c) subofiţeri în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi
îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare în vederea chemării sau rechemării în activitate, potrivit nevoilor forţelor armate, pentru
specialităţile militare pentru care instituţia militară nu dispune de
capacităţi proprii de formare şi de dezvoltare profesională;
d)
gradaţi şi soldaţi
cu cel puţin 2 ani de vechime în activitate în
instituţia militară sau persoane, care au
vârsta de până la 40 de ani,
sunt absolvenţi cel puţin ai studiilor civile postliceale şi ai programului de
formare a subofiţerilor în activitate, în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
e) gradaţi
care, în timp de război, îndeplinesc cu rezultate bune, cel puţin 3 luni,
funcţii prevăzute a fi încadrate cu subofiţeri în structurile militare aflate
în zona acţiunilor militare;
f) absolvenţi ai studiilor liceale cu
diplomă de bacalaureat care au obţinut calificări corespunzătoare, potrivit
nevoilor forţelor armate şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin
al conducătorului instituţiei militare pentru a fi chemaţi în activitate.
(2) Persoanelor
prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d) şi e) li se acordă gradul de sergent.
(3) Subofiţerii
prevăzuţi la alin. (1) lit. c)
îşi păstrează gradele avute în rezervă sau li se acordă grade în condiţiile
prevăzute la art. 91 alin. (2).
(4) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) li se acordă grade în
funcţie de vârstă, pregătirea şi experienţa profesională, corespunzător
stagiilor minime în grad prevăzute de prezentul statut.
Art. 40. – (1) Soldaţii în activitate provin din
absolvenţi cel puţin ai învăţământului general obligatoriu care au vârsta de
până la 35 de ani şi au finalizat programul de formare, în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) În funcţie de nevoile instituţiei
militare, gradaţi şi soldaţii trecuţi în
rezervă din motive neimputabile acestora, care au vârsta de până la 40 de ani,
pot fi rechemaţi în activitate dacă s-au aflat în rezervă mai puţin de 4 ani
neîntrerupt, în condiţiile stabilite
prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(3) Prin excepţie
de la prevederile art. 6 alin. (1), obţinerea calităţii de soldat în activitate
în condiţiile alin. (1)
şi rechemarea în activitate a
gradaţilor în rezervă, în condiţiile alin. (2), poate fi condiţionată de acordul scris al celor în cauză privind
renunţarea la gradele corespunzătoare militarilor în termen, dobândite
anterior în activitate sau în rezervă.
Art.
41. – (1) Ofiţerii în activitate care urmează, în
interesul instituţiei, studii universitare de master şi de doctorat, la forma
de învăţământ cu frecvenţă, pe locuri finanţate de la bugetul de stat,
beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru
ofiţerii în activitate, în condiţiile stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare.
(2) Maiştrii
militari, subofiţerii, gradaţii şi soldaţii în activitate care urmează studii universitare militare de licenţă cu frecvenţă beneficiază
de solda funcţiei de bază corespunzătoare gradului deţinut.
(3) Gradaţii
şi soldaţii care urmează studii postliceale militare cu
frecvenţă de formare a maiştrilor
militari şi a subofiţerilor în activitate beneficiază de solda
funcţiei de bază corespunzătoare gradului deţinut.
(4) Persoanele
care urmează programul de instruire pentru formarea soldaţilor au dreptul la
hrană, echipament şi materiale de întreţinere, în condiţiile stabilite
prin reglementările în vigoare. În această perioadă beneficiază de o indemnizaţie
lunară egală cu 50% din solda de funcţie şi solda de grad a unui soldat în
activitate.
SECŢIUNEA a 2-a
Provenienţa personalului
militar în rezervă şi în retragere
Art. 42. – (1) Ofiţerii în rezervă provin din:
a) ofiţeri
în activitate trecuţi în rezervă;
b)
absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ superior pentru formarea
ofiţerilor, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor
beneficiari din afara sistemului de apărare, ordine publică şi securitate
naţională sau pe locuri cu taxă, în raport cu nevoile forţelor armate;
c) maiştri
militari şi subofiţeri în rezervă care, în timp de război, au îndeplinit cel
puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi
încadrate cu ofiţeri în structurile militare aflate în zona acţiunilor
militare;
d)
absolvenţi cel puţin ai studiilor universitare de licenţă, cu profil
corespunzător specialităţilor militare, care au vârsta de cel mult 55 de ani şi
consimt să îndeplinească serviciul militar în rezervă în baza unui contract;
e) ofiţeri
rezervişti voluntari care nu se mai află în relaţii contractuale cu instituţia
militară.
(2)
Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b) - d) li se acordă gradul de
sublocotenent, respectiv aspirant.
Art. 43. – (1) Maiştrii militari în
rezervă provin din:
a) maiştri militari în activitate
trecuţi în rezervă;
b) subofiţeri
în rezervă care au absolvit studii tehnice postliceale cu profil corespunzător
specialităţilor militare, în raport cu nevoile forţelor armate;
c)
absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea
maiştrilor militari, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau
a altor beneficiari din afara sistemului de apărare, ordine publică şi
securitate naţională, în raport cu nevoile forţelor armate;
d) absolvenţi cel puţin ai studiilor
tehnice postliceale, cu profil corespunzător specialităţilor militare, care au
vârsta de cel mult 55 de ani şi consimt să
îndeplinească serviciul militar în rezervă în baza unui contract;
e) maiştri
militari rezervişti voluntari care nu se mai află în relaţii contractuale cu
instituţia militară.
(2) Subofiţerilor
prevăzuţi la alin. (1) lit. b) li se acordă gradul de maistru militar
corespunzător celui de subofiţer deţinut în rezervă.
(3)
Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c)-d) li se acordă gradul de maistru
militar clasa a IV-a.
Art. 44. – (1) Subofiţerii în rezervă provin din:
a) subofiţeri în activitate trecuţi
în rezervă;
b) studenţi ai instituţiilor militare
de învăţământ superior pentru formarea ofiţerilor care au promovat cel puţin
anul II de studii, în situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt
apţi pentru serviciul militar; nu se acordă gradul de subofiţer studenţilor
exmatriculaţi;
c) gradaţi în rezervă, absolvenţi cel
puţin ai studiilor liceale cu diplomă de bacalaureat care, în urma unei
concentrări de instrucţie, au fost calificaţi în specialităţi militare necesare
forţelor armate, pentru funcţii de subofiţeri;
d) gradaţi care, în timp de război,
îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii
prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau subofiţeri, în structurile militare
aflate în zona acţiunilor militare;
e) absolvenţi cel puţin ai studiilor liceale cu diplomă de
bacalaureat, cu profil corespunzător specialităţilor militare, care au vârsta
de cel mult 55 de ani şi consimt să îndeplinească serviciul militar în rezervă
în baza unui contract;
f) subofiţeri rezervişti
voluntari care nu se mai află în relaţii contractuale cu instituţia militară.
(2) Persoanelor prevăzute la alin.
(1) lit. b) - e) li se acordă gradul de sergent.
Art.
45. – (1) Gradaţii şi soldaţii în rezervă provin din:
a) gradaţi şi soldaţi care au
îndeplinit serviciul militar activ, în condiţiile legii şi au fost trecuţi în
rezervă;
b) studenţi şi elevi ai instituţiilor
militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, respectiv a maiştrilor
militari şi subofiţerilor care au promovat cel puţin anul I de studii, dacă
durata studiilor este mai mare de un an, în situaţia în care nu mai pot
continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar;
c) absolvenţi cel puţin ai învăţământului general obligatoriu
care au vârsta de cel mult 51 de ani şi consimt să îndeplinească serviciul
militar în rezervă în baza unui contract;
d) gradaţi şi soldaţi rezervişti
voluntari care nu se mai află în relaţii contractuale cu instituţia militară.
(2) Studenţii şi elevii prevăzuţi la
alin. (1) lit. b) îşi păstrează gradele dobândite având această calitate.
Art.
46. – (1) Personalul
militar în retragere provine din:
a) personal militar în activitate sau în rezervă, la împlinirea limitelor
de vârstă prevăzute de prezentul statut;
b) personal militar în activitate sau în
rezervă, clasat de către comisiile de expertiză medico-militară „inapt pentru
serviciul militar cu scoatere din evidenţă”.
(2) Prin excepţie de la prevederile
alin. (1), gradaţii şi soldaţii în rezervă care, potrivit legii, au îndeplinit
serviciul militar activ în calitate de militar în termen, la împlinirea limitelor de vârstă prevăzute de prezentul
statut nu sunt consideraţi personal militar în retragere şi se scot din
evidenţa militară, în condiţiile legii.
CAPITOLUL IV
FORMAREA
PERSONALULUI MILITAR
Art.
47. – Formarea iniţială a persoanelor prevăzute
la art. 37 alin. (1) lit. a) - c), e) şi h) se realizează prin
parcurgerea şi finalizarea uneia dintre următoarele forme de învăţământ:
a)
studii universitare cu diplomă de licenţă sau similară acesteia, în instituţiile de învăţământ universitar militar,
de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională sau în instituţii
civile de învăţământ universitar;
b)
studii universitare în instituţiile militare din străinătate, cu diplomă de
studii echivalente celor prevăzute la lit. a);
c)
curs de formare a ofiţerilor în activitate, cu certificat de absolvire, în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art.
48. – Formarea continuă a persoanelor prevăzute la art. 37 alin. (1) se poate realiza pe etape şi module de pregătire în
instituţii de învăţământ şi/sau centre de pregătire aparţinând instituţiilor
militare sau din afara acestora, în condiţiile stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare.
Art.
49. – Formarea iniţială a persoanelor
prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a) se
realizează prin parcurgerea şi finalizarea studiilor organizate în instituţiile militare de învăţământ
postliceal acreditate, potrivit legii.
Art.
50. – (1) Formarea iniţială a
persoanelor prevăzute la art. 39 lit. a), b)
şi d) se realizează prin parcurgerea şi finalizarea uneia dintre
următoarele forme de învăţământ:
a) studii pentru formarea subofiţerilor, cu
diplomă de absolvire, organizate în instituţiile militare de învăţământ
postliceal acreditate, potrivit legii;
b)
curs de formare a subofiţerilor în
activitate, cu certificat de absolvire, în condiţiile stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare.
(2)
Formarea continuă a persoanelor
prevăzute la art. 39 se poate realiza pe
etape şi module de pregătire în instituţii de învăţământ şi/sau centre de
pregătire aparţinând instituţiilor militare sau din afara acestora, în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art.
51. – Formarea profesională a soldaţilor în activitate se realizează prin
parcurgerea şi finalizarea, cu certificat de absolvire, a programului de
formare prevăzut la art. 40 alin. (1).
Art.
52. – Formarea rezerviştilor voluntari se realizează prin parcurgerea şi
finalizarea programului de pregătire militară, potrivit legii.
Art.
53. – Persoanele care optează pentru a urma studii şi programe de formare a
personalului militar în activitate efectuează examinarea psihologică şi
medicală, gratuit, în cadrul structurilor specializate, stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare.
Art. 54. – (1) Persoanele care urmează să devină ofiţeri, maiştri militari şi
subofiţeri în activitate, în condiţiile prevăzute la art. 37 alin. (1)
lit. a) şi b), art. 38 alin. (1) lit. a) şi art. 39 alin. (1) lit. a) încheie
un angajament/contract de şcolarizare, prin care se obligă să îşi desfăşoare
activitatea în cadrul instituţiei militare în care urmează să fie numit în
prima funcţie, o anumită perioadă de la acordarea primului grad, iar în
situaţia încetării raporturilor de serviciu din iniţiativa sau din motive
imputabile lor înainte de finalizarea acesteia, să restituie contravaloarea
cheltuielilor de întreţinere şi de instruire suportate de instituţia militară
pe timpul formării profesionale, proporţional cu perioada din angajament/contract
de şcolarizare rămasă neexecutată.
(2) Durata angajamentului, dacă legea specială nu
prevede altfel, este de:
a) 9 ani pentru ofiţeri;
b) 8 ani pentru maiştri militari;
c) 6 ani pentru subofiţeri.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2),
durata angajamentului se stabileşte astfel:
a) ofiţerii de aviaţie naviganţi şi ofiţerii
absolvenţi ai învăţământului superior militar tehnico-ingineresc încheie un
angajament a cărui durată este de 12 ani;
b) ofiţerii medici,
medici dentişti şi farmacişti încheie un angajament a cărui durată se
prelungeşte cu numărul de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în
rezidenţiat;
c) ofiţerii de marină
încheie un angajament a cărui durată este de 11 ani;
d)
maiştrii militari de marină încheie un angajament a cărui durată este de 10
ani.
(4) Persoanele care urmează să devină
ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi în activitate în condiţiile
prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. d), h) şi i), art. 39 alin. (1) lit. c), d)
şi f) şi art. 40 alin. (1) încheie un angajament/contract de şcolarizare, prin
care se obligă să îşi desfăşoare activitatea în cadrul instituţiei militare o
perioadă stabilită prin ordin al conducătorului instituţiei militare, de la
acordarea gradului şi numirea în prima funcţie corespunzătoare acestuia, iar în
situaţia încetării raporturilor de serviciu din iniţiativa sau din motive
imputabile lor înainte de finalizarea acesteia, să restituie contravaloarea
cheltuielilor de întreţinere şi de instruire pe timpul formării/pregătirii, proporţional cu perioada din angajament
rămasă neexecutată.
(5) Încheierea angajamentului/contractului
de şcolarizare prevăzut la alin. (1) şi alin. (4) este obligatorie pentru
înmatriculare. În situaţia încetării participării la studiile şi programele de
formare a personalului militar în activitate din iniţiativa sau din motive imputabile
persoanelor în cauză, acestea suportă contravaloarea cheltuielilor de
întreţinere şi de instruire aferente perioadei de formare.
(6) Prin cheltuieli de întreţinere şi de instruire
aferente perioadei de formare/pregătire, în sensul prezentei
legi se
înţeleg drepturile în natură primite pe timpul perioadei de formare/pregătire,
precum şi cota parte aferentă întreţinerii şi instruirii studentului, elevului
sau cursantului, din cheltuielile instituţiei militare, pentru:
a) asigurarea cazării şi folosinţei spaţiilor
de pregătire;
b) asigurarea transportului;
c) uzura/consumarea bunurilor materiale utilizate
în procesul de învăţământ şi instruire;
d) formarea specifică activităţii de informaţii.
(7) Metodologia privind încheierea angajamentului/contractului
de şcolarizare prevăzut la alin. (1)
şi alin. (4), calcularea şi restituirea cheltuielilor de întreţinere şi
de instruire aferente perioadei de formare se reglementează prin ordin al
conducătorului instituţiei militare.
CAPITOLUL V
RAPORTURI DE SERVICIU
SECŢIUNEA 1
Stabilirea raporturilor de
serviciu
Art. 55. – (1) Raporturile de serviciu ale personalului militar în activitate se
nasc odată cu acordarea primului grad şi se exercită în baza ordinului
de numire în funcţie, pe durată
nedeterminată.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin.
(1), raporturile de serviciu ale
personalului militar din Ministerul Apărării Naţionale pot avea şi durată
determinată, de până la 4 ani, pe bază de contract, cu
posibilitatea înnoirii sau reînnoirii succesive, în cazul personalului militar provenit conform
dispoziţiilor art. 37 alin. (1) lit.
d), f), h) şi i), art. 38 alin. (1) lit. b), art. 39 alin. (1) lit. c), d) şi
f) şi ale art. 40, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului.
(3) Limita
de vârstă până la care personalul militar poate fi menţinut în activitate este:
a) vârsta standard de pensionare prevăzută de lege
în cazul cadrelor militare;
b) 55 de ani, în cazul gradaţilor şi soldaţilor.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) lit.
a), până la uniformizarea vârstei standard de pensionare, cadrele militare pot fi menţinute
în activitate până la împlinirea vârstei de 60 de ani, în funcţie de
nevoile instituţiei militare, cu aprobarea anuală a conducătorului acesteia.
(5) Generalii şi amiralii sunt menţinuţi în activitate
după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani
sau sunt trecuţi în rezervă la cerere, în condiţiile prevederilor legale în
vigoare.
(6) Limitele de vârstă până la care generalii şi
amiralii din Ministerul Apărării Naţionale pot fi menţinuţi în activitate sunt:
a) 57 de
ani, pentru general de brigadă cu o stea, respectiv general de flotilă aeriană
cu o stea, pentru cei din arma aviaţie, şi contraamiral de flotilă cu o stea,
pentru cei din arma marină;
b) 58 de
ani, pentru general-maior cu două stele, respectiv contraamiral cu două stele,
pentru cei din arma marină;
c) 59 de
ani, pentru general-locotenent cu trei stele, respectiv viceamiral cu trei
stele, pentru cei din arma marină;
d) 60 de
ani, pentru general cu patru stele, respectiv amiral cu patru stele, pentru cei
din arma marină.
(7) Cadrele militare, mai puţin cele din
Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul de Protecţie şi Pază, din armele
şi serviciile în care se înregistrează deficite majore de personal pot fi
menţinute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la
împlinirea vârstei de 65 de ani,
în funcţie de nevoile instituţiei militare, la solicitarea sau cu acordul
acestora şi cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei.
(8) Ofiţerii medici şi medici dentişti pot fi
menţinuţi în activitate, după împlinirea vârstei standard de pensionare
prevăzută la alin. (3) lit. a) până la împlinirea vârstei de 62 de ani, în funcţie de nevoile
instituţiei militare, cu aprobarea anuală a conducătorului acesteia.
(9) Pentru suportarea privaţiunilor serviciului
militar, a interzicerii şi restrângerii unor drepturi şi libertăţi
fundamentale, personalul militar ale cărui raporturi de serviciu încetează
ca urmare a trecerii în rezervă sau direct în retragere în condiţiile prevăzute
la art. 96 alin. (1) lit. a) - f), din motive neimputabile acestuia, beneficiază
de sprijin cu destinaţie specială, egal cu o soldă a funcţiei de bază din ultima lună de activitate, pentru fiecare an cât s-a aflat în serviciul
militar în activitate, dar nu mai mult de 20 de solde ale funcţiei de bază.
(10) Personalul militar trecut în rezervă sau
direct în retragere cu drept la pensie de serviciu, la împlinirea vârstei
standard de pensionare prevăzute de lege, poate beneficia de o bonificaţie de
fidelitate egală cu şase solde ale funcţiei de bază din ultima lună de activitate, dacă are
cel puţin 30 de ani de serviciu militar activ, în condiţiile stabilite prin
ordin al conducătorului instituţiei.
Art. 56. – (1) Cu 6 luni înainte de încetarea raporturilor de serviciu
prevăzute la art. 55 alin. (2), părţile
sunt obligate să se încunoştinţeze reciproc asupra intenţiei de continuare sau
de încetare a acestora.
(2) Normele metodologice privind stabilirea,
modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu şi conţinutul acestora se
reglementează prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
SECŢIUNEA a 2-a
Modificarea raporturilor de serviciu
Art. 57. – (1) Raporturile de serviciu ale
personalului militar în activitate pot fi modificate prin trimitere în misiune,
detaşare, mutare, punere la dispoziţie, împuternicire, desemnare pentru
îndeplinirea atribuţiilor altei funcţii ori a unor atribuţii suplimentare,
precum şi prin numirea într-o funcţie civilă, în interesul instituţiei
militare, în condiţiile prezentei legi.
(2) Raporturile de serviciu ale personalului
militar în activitate pot fi modificate numai în cadrul corpului de personal
militar din care face parte.
Art. 58. – (1) Modificarea raporturilor de
serviciu se realizează prin act administrativ individual, care se emite
potrivit competenţelor şi procedurilor stabilite prin ordin al conducătorului
instituţiei militare.
(2) Modificarea temporară a raporturilor de
serviciu poate înceta înaintea împlinirii termenului pentru care s-a dispus, în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
PARAGRAFUL 1
Trimiterea în misiune
Art. 59. – (1) Pentru
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul militar în activitate poate
fi trimis să execute misiuni în afara structurii militare în care este numit şi
în interesul acesteia, potrivit legii, în ţară sau în străinătate.
(2) Trimiterea în misiune,
în ţară, se realizează prin ordin al comandantului/şefului structurii în care
este încadrat personalul militar. În situaţia executării unor misiuni în
interesul unor structuri militare ierarhic superioare, în ţară, ordinul se
emite de către comandantul/şeful acestora.
(3) Trimiterea în misiune,
în afara ţării, se realizează prin ordin al conducătorului instituţiei
militare.
(4) Personalul militar
beneficiază, pe timpul trimiterii în misiune, în ţară, în afara localităţii
unde îşi exercită atribuţiile funcţiei în care este numit, de drepturile
prevăzute de reglementările referitoare la delegare/detaşare pentru personalul
bugetar.
(5) Personalul militar
trimis în misiuni cu caracter temporar în străinătate beneficiază de toate
drepturile prevăzute de lege.
PARAGRAFUL al 2-lea
Detaşarea
Art. 60. – (1) Personalul militar în activitate
poate fi detaşat în cadrul aceleiaşi instituţii militare sau în afara acesteia,
în ţară sau în străinătate, în vederea:
a) exercitării atribuţiilor unei alte funcţii;
b) participării la diferite forme de dezvoltare
profesională;
c) desfăşurării unor activităţi în interesul
instituţiei militare.
(2) Detaşarea poate avea o durată de
până la un an şi poate fi prelungită cu cel mult un an.
(3) Prin excepţie de la prevederile
alin. (2), durata detaşării:
a) se stabileşte
potrivit cerinţelor instituţiilor şi organismelor Uniunii Europene,
pentru personalul detaşat în calitate de expert naţional în cadrul acestora;
b) este nedeterminată, pentru personalul
încadrat în funcţii prevăzute în state de organizare specifice structurilor de
specialitate ale autorităţilor publice şi detaşat la aceste structuri.
Art. 61. – (1) Pe timpul detaşării în afara
instituţiei militare, personalul militar în activitate are îndatoririle şi
drepturile ce decurg din această calitate, precum şi obligaţia de a participa
la pregătirea militară în cadrul instituţiei militare, după caz. În situaţia în
care interesele instituţiei militare o impun, se poate dispune încetarea
detaşării.
(2) Pe timpul detaşării în condiţiile
prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. a), personalul
militar în activitate rămâne încadrat în funcţie şi beneficiază de drepturile salariale
corespunzătoare funcţiei în care este
detaşat. În cazul în care drepturile avute anterior
detaşării sunt mai mari,
personalul militar detaşat beneficiază de acestea.
(3)
Pe
timpul detaşării în condiţiile prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. b),
personalul militar în activitate rămâne
încadrat în funcţie şi beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare
acesteia, de la structura în care
este încadrat.
(4) Personalul militar beneficiază, pe timpul
detaşării, de drepturile prevăzute de reglementările referitoare la detaşare
pentru personalul bugetar.
PARAGRAFUL al 3-lea
Mutarea
Art. 62. – Raporturile de serviciu ale personalului militar în activitate pot fi
modificate prin mutare, la cerere sau în interesul serviciului, în condiţiile
stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
PARAGRAFUL al 4-lea
Împuternicirea şi desemnarea
Art. 63. – (1) Personalul militar în
activitate poate îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuţiile unei
funcţii vacante, pentru o durată de până la 1 an, care poate fi prelungită cu
cel mult 1 an. Condiţiile
privind împuternicirea pentru îndeplinirea atribuţiilor
funcţiilor de comandă şi de execuţie se stabilesc prin ordin al conducătorului
instituţiei militare.
(2) Personalul
militar în activitate poate îndeplini, temporar, prin împuternicire,
atribuţiile unei funcţii al cărui titular lipseşte o perioadă mai mare de o
lună, până la încetarea vacanţei temporare a postului.
(3) Pe întreaga durată
a împuternicirii, personalul militar are
responsabilităţile şi competenţele specifice funcţiei ale cărei atribuţii este
împuternicit să le îndeplinească şi beneficiază de toate drepturile aferente
funcţiei respective.
(4) Personalul militar împuternicit
beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care este
împuternicit. În cazul în care drepturile salariale avute anterior
împuternicirii sunt mai mari, personalul militar împuternicit
beneficiază de acestea.
(5) În Ministerul Apărării Naţionale, atribuţiile
funcţiilor vacante nu mai pot fi îndeplinite, prin împuternicire, după
expirarea termenelor prevăzute la alin. (1).
(6) Personalul militar în activitate din
Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de
Telecomunicaţii Speciale
poate fi nominalizat să îndeplinească, prin desemnare, atribuţiile unei funcţii
vacante, pentru o durată de cel mult
6 luni, fără să beneficieze de drepturile salariale corespunzătoare
funcţiei respective.
PARAGRAFUL al 5-lea
Punerea la dispoziţie
Art. 64. – (1) Personalul militar în activitate este pus la dispoziţie în următoarele situaţii:
a) în vederea încadrării atunci când, în urma
desfiinţării, transformării, redimensionării, reorganizării sau redislocării
structurii sau încheierii misiunilor permanente în străinătate ori a
concediului fără plată, nu există posibilitatea numirii imediate într-o funcţie
vacantă;
b) ca urmare a limitării accesului la informaţii
clasificate, potrivit legii, când nu există posibilitatea numirii într-o
funcţie corespunzătoare nivelului de acces deţinut;
c)
pentru cazurile de incapacitate de muncă stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) când este trimis în judecată sau este judecat de către instanţele
judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea
atribuţiilor funcţiei în care este încadrat. În Ministerul Apărării Naţionale
şi Serviciul de Informaţii Externe, punerea la dispoziţie se face la propunerea
comandantului/ şefului structurii militare în care este încadrat;
e) când se află în
captivitate;
f) la data rămânerii
definitive a calificativului necorespunzător, în vederea încadrării într-o
funcţie adecvată;
g) ca urmare a clasării ”apt limitat” de către
comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu mai poate îndeplini
atribuţiile funcţiei în care este încadrat şi nu se identifică o funcţie
corespunzătoare, pe care starea de sănătate să-i permită să o îndeplinească.
(2)
Pentru încadrarea funcţiilor din domenii de activitate specifice, stabilite
prin ordin al conducătorului instituţiei militare, personalul militar în
activitate poate fi pus la dispoziţie anterior numirii în funcţie.
Art. 65. – (1)
Situaţia personalului militar în activitate pus la dispoziţie se soluţionează
astfel:
a) pentru personalul
militar prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. a), în termen de cel mult 6 luni,
care poate fi prelungit cu încă cel mult 6 luni, cu aprobarea conducătorului
instituţiei militare sau a comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta;
personalul militar pentru care nu se identifică posibilităţi de încadrare se
trece în rezervă, cu drept de pensie conform legii, după caz;
b) pentru personalul
militar prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. b), în termen de cel mult 3 luni,
care poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni, cu aprobarea conducătorului
instituţiei militare sau a comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta;
personalul militar pentru care nu se identifică posibilităţi de încadrare se
trece în rezervă, cu drept de pensie conform legii, după caz. În Serviciul de
Informaţii Externe şi Serviciul Român de Informaţii, termenul de 3 luni nu
poate fi prelungit;
c) pentru personalul
militar prevăzut la art. 64 lit. c), la expirarea termenului de internare şi a
concediilor medicale pentru tratament, fără a depăşi termenul maxim prevăzut de
reglementările în vigoare aplicabile angajaţilor din administraţia publică
aflaţi în această situaţie; personalul militar restabilit se numeşte în funcţie,
iar cel a cărui boală se menţine se trece în rezervă sau direct în retragere,
cu drept de pensie conform legii, după caz;
d) pentru personalul
militar prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. d), în termen de cel mult 30 de zile
de la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa de judecată; în cazul
în care s-a dispus achitarea sau încetarea procesului penal, personalul militar
se repune în drepturile avute la data punerii la dispoziţie, inclusiv în
funcţia deţinută anterior sau în una echivalentă; acesta primeşte toate
drepturile băneşti ce i s-ar fi acordat, corespunzător funcţiei deţinute la
data punerii la dispoziţie, pentru perioada în care s-a aflat la dispoziţie,
actualizate cu rata inflaţiei;
e) pentru personalul
militar prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. e), în termen de cel mult 3 luni de
la înapoierea în ţară. În această perioadă, comisii speciale, stabilite prin
dispoziţie a şefului Statului Major General/conducătorul instituţiei militare,
vor cerceta condiţiile căderii în captivitate şi comportarea celor în cauză pe
timpul acesteia; în funcţie de rezultat, cei găsiţi nevinovaţi vor fi încadraţi
în funcţii, iar cei vinovaţi de fapte ce cad sub incidenţa legii penale vor fi
trecuţi în rezervă.
f) pentru personalul
militar prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. f) şi g), în termen de 3 luni, care
poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni, cu aprobarea conducătorului
instituţiei militare sau a comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta;
(2) Pe durata punerii
la dispoziţie, personalul militar îndeplineşte sarcinile stabilite, în scris,
de către comandanţii/şefii structurilor militare la dispoziţia cărora este pus
şi beneficiază de solda
funcţiei de bază avută, precum şi de celelalte drepturi salariale avute, cu
excepţia soldei de comandă, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Prevederile referitoare la îndeplinirea sarcinilor nu se aplică personalului
prevăzut la art. 64 alin. (1) lit.
c) şi e).
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2),
personalul militar prevăzut la art. 64
alin. (1) lit. a) beneficiază inclusiv de solda de comandă, după caz.
SECŢIUNEA a 3-a
Suspendarea raporturilor de serviciu
Art. 66. – (1) Raporturile de serviciu ale personalului militar se suspendă în următoarele situaţii:
a) când se află în concediu fără plată;
b) când se află sub control judiciar şi s-a dispus interdicţia practicării
profesiei în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
c) când este în stare de arest preventiv sau de arest la domiciliu;
d) când este dispărut.
(2) Pe perioada suspendării din funcţie,
personalul militar se eliberează din funcţie şi nu beneficiază de niciun drept
asigurat de instituţia militară.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin.
(2), personalul militar, pe perioada suspendării din funcţie, poate
beneficia de dreptul la suportarea de către instituţia militară a sumelor
necesare pentru asigurarea asistenţei juridice pentru fapte săvârşite în
exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, precum şi de
dreptul de folosinţă a locuinţei de serviciu, iar familia celui dispărut în
acţiuni militare de o indemnizaţie al cărei cuantum şi condiţii de acordare se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 67. – (1) În
cazul prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. a), raporturile
de serviciu se suspendă, în situaţiile în care personalul militar:
a) solicită să îşi urmeze soţia
sau soţul trimis în străinătate de către ministere, instituţii publice,
autorităţi administrative autonome, organe ori alte instituţii de specialitate
ale administraţiei publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni
permanente la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte
reprezentanţe naţionale, structuri şi comandamente din cadrul organizaţiilor
internaţionale din care România face parte, pentru o perioadă mai mare de 6 luni;
b) a fost selecţionat pentru a
ocupa posturi cu statut de angajat temporar în structurile din cadrul
organizaţiilor internaţionale din care România face parte, în baza
aprobării prealabile a conducătorului instituţiei militare de a participa la
selecţie;
c) pentru a fi numit într-o funcţie civilă, în interesul
instituţiei militare;
d) a
fost selecţionat să participe, în baza aprobării conducătorului instituţiei militare, în interes
propriu, la programe de formare profesională continuă, în străinătate.
(2) În condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei
militare, pentru alte cazuri, temeinic motivate, personalul militar se suspendă
din funcţie, aflându-se în concediu fără plată pe durată determinată, de cel
mult un an, care se poate prelungi cu cel mult un an, cu aprobarea
conducătorului instituţiei militare sau al comandanţilor/şefilor stabiliţi de
acesta.
(3) Durata cumulată a concediilor fără plată, prevăzute la alin. (1)
lit. b) şi d) şi la alin. (2), poate fi de cel mult 5 ani pe parcursul întregii
cariere militare.
(4) Perioada concediului fără plată nu constituie vechime în serviciu
care se ia în considerare la stabilirea dreptului la pensie, vechime în
activitate pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei şi/sau
pentru acordarea gradaţiei următoare, în condiţiile legii.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) şi d), la stabilirea
stagiului în gradul pe care îl are personalul militar se ia în calcul o
perioadă egală cu trei pătrimi din durata concediului fără plată.
(6) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c), la stabilirea
stagiului în gradul pe care îl are personalul militar se ia în calcul întreaga
durată a concediului fără plată.
(7) În situaţia prevăzută la alin. (2), durata concediului fără plată
nu se ia în calcul la stabilirea stagiului în grad.
(8) La încetarea concediului fără plată, instituţia are obligaţia de a
numi personalul militar într-o funcţie vacantă sau să îl pună la dispoziţie în
vederea încadrării.
Art. 68. –
Situaţia personalului militar
prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. b) şi c) se soluţionează astfel:
a) în
cazul în care s-a dispus achitarea, clasarea, încetarea procesului penal, renunţarea
la urmărirea penală, precum şi în
cazul în care s-a propus menţinerea în activitate a personalului militar căruia, pentru o infracţiune săvârşită din culpă, i
s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa amenzii penale sau pedeapsa
închisorii, cu suspendarea executării sub supraveghere ori a beneficiat de
renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia ori de
amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei, personalul militar care a fost suspendat din
funcţie este repus în drepturile avute la data suspendării din funcţie,
inclusiv în funcţia deţinută anterior sau în una echivalentă; acesta primeşte
toate drepturile ce i s-ar fi acordat, corespunzător funcţiei deţinute la data
suspendării, pentru perioada în care a fost suspendat, actualizate cu rata
inflaţiei;
b) personalul militar condamnat la o pedeapsă privativă de libertate cu
executarea acesteia, se trece în rezervă începând cu data pronunţării hotărârii
judecătoreşti definitive;
c) personalul militar căruia,
pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie, i s-a aplicat prin hotărâre
judecătorească pedeapsa amenzii penale sau pedeapsa închisorii, cu suspendarea
executării sub supraveghere, precum şi cel care a beneficiat de renunţarea la
aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia ori de amnistie sau graţiere
înainte de începerea executării pedepsei, se trece în rezervă începând
cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive.
Art. 69. – Suspendarea raporturilor de serviciu se
realizează prin act administrativ individual, care se emite potrivit
competenţelor şi procedurilor stabilite prin ordin al conducătorului
instituţiei militare.
SECŢIUNEA a 4-a
Transferul
Art. 70. – (1) În funcţie de nevoile
instituţiilor militare, personalul militar poate fi transferat între acestea,
în cadrul aceluiaşi corp de personal militar.
(2) Transferul se realizează prin act
administrativ al conducătorului instituţiei militare din subordinea căreia se
transferă, la cererea sau cu acordul, după caz, al conducătorului instituţiei
militare la care se transferă.
Art. 71. – (1) Personalul militar transferat în condiţiile prevăzute la
art. 70 stabileşte noi raporturi de serviciu cu
instituţia militară în cadrul căreia a fost transferat.
(2) Angajamentele/contractele de şcolarizare prevăzute la art. 54,
precum şi la art. 95 alin. (2) şi (3) sunt preluate de instituţia militară în
cadrul căreia personalul militar în activitate a fost transferat.
CAPITOLUL VI
CARIERA MILITARĂ
SECŢIUNEA 1
Dezvoltarea carierei militare
Art. 72. – (1) Cariera militară
reprezintă evoluţia profesională a personalului militar în activitate prin ocuparea
în mod gradual a funcţiilor din ierarhia militară şi dobândirea gradelor
militare, de la obţinerea acestei calităţi şi până la trecerea în rezervă sau
direct în retragere, în condiţiile legii.
(2) Cariera militară începe cu
acordarea primului grad militar şi numirea în prima funcţie, în condiţiile
prezentei legi.
(3) Numirea în prima funcţie a
personalului militar în activitate se realizează, de regulă, în funcţii situate
la baza ierarhiei militare, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului
instituţiei militare.
Art. 73. – (1) Dezvoltarea carierei
militare se realizează cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul asigurării nevoilor de
încadrare cu personal a forţelor armate;
b) principiul competenţei şi
experienţei profesionale, conform căruia dezvoltarea carierei militare este
condiţionată de nivelul pregătirii şi experienţei profesionale dobândite
gradual în sistemul militar şi de performanţa profesională raportată la modul
de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute în fişa postului;
c) principiul transparenţei şi
egalităţii de şanse privind accesul la dezvoltarea carierei militare pentru
întregul personal militar în activitate, în acord cu aspiraţiile şi opţiunile
profesionale individuale.
(2) Dezvoltarea carierei militare se realizează
prin:
a) numirea în funcţii;
b) înaintarea în grad;
c) trecerea dintr-un corp militar în
altul;
d) trecerea dintr-o armă, serviciu
sau specialitate militară în alta/altul, ori dintr-un domeniu în altul;
e) dobândirea unei alte specialităţi
militare în cadrul aceleiaşi arme sau aceluiaşi serviciu.
Art. 74. – (1) Prevederile prezentei
legi privind dezvoltarea carierei militare se reglementează prin ordin al
conducătorului instituţiei militare, cu excepţia Ministerului Apărării
Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne,
în cazul cărora se reglementează prin Ghidul carierei militare, pentru fiecare
instituţie în parte, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Condiţiile şi criteriile
specifice de selecţie în vederea dezvoltării carierei militare, organizarea şi
funcţionarea sistemului de management al carierei individuale, precum şi
competenţele privind numirea/eliberarea în/din funcţii, cu excepţia funcţiilor
publice în care numirea se face potrivit legii, se stabilesc pentru fiecare
instituţie militară, prin ordin al conducătorului acesteia.
(3) Metodologia de organizare şi
desfăşurare a concursului/examenului pentru încadrarea funcţiilor care,
potrivit legii, se ocupă în astfel de condiţii, se stabileşte prin ordin al
conducătorului instituţiei militare.
(4) Modul
de definire a funcţiilor care se prevăd în statele de organizare ale
structurilor din cadrul instituţiilor militare se stabileşte potrivit legii,
prin ordine al conducătorilor acestora.
PARAGRAFUL 1
Numirea în funcţii
Art. 75. – (1) Personalul militar în
activitate se numeşte, de regulă, în funcţii corespunzătoare gradului deţinut.
(2) Personalul militar în activitate
poate fi numit, în raport cu nevoile instituţiei militare, în
funcţii prevăzute cu grad superior gradului deţinut.
(3) Promovarea în funcţie reprezintă eliberarea
personalului militar din funcţia pe care o ocupă şi numirea într-o altă funcţie
prevăzută cu grad superior sau într-o funcţie prevăzută cu acelaşi grad dar la
un eşalon ori nivel ierarhic superior, precum şi eliberarea din
funcţie de execuţie şi numirea în funcţie de comandă/conducere.
Art. 76. – (1) Personalul militar poate fi
eliberat din funcţiile în care este încadrat şi numit în funcţii echivalente cu
cele deţinute sau
prevăzute cu grad superior ori inferior, în interesul serviciului şi fără acordul personalului militar în
cauză, prin ordin al conducătorului instituţiei militare sau al comandanţilor/şefilor
stabiliţi de către acesta:
a) în cazul desfiinţării,
transformării, redimensionării, reorganizării sau redislocării structurilor din
instituţiile militare;
b) în situaţia împlinirii stagiului
maxim în aceeaşi funcţie;
c) ca urmare a propunerii din documentele
de evaluare profesională;
d) în situaţia încheierii mandatului
pentru ocuparea unor posturi pe durată determinată;
e) în alte situaţii care presupun
adoptarea de măsuri considerate necesare pentru asigurarea funcţionalităţii şi
operativităţii structurilor militare, stabilite prin ordin al conducătorului
instituţiei militare.
(2) În Ministerul Apărării Naţionale,
personalul militar nu poate fi numit în funcţii prevăzute cu grad
inferior celui deţinut.
(3) Personalul militar în activitate
poate fi eliberat din funcţia pe care o ocupă şi numit într-o funcţie prevăzută
cu grad inferior, cel puţin egal gradului deţinut, şi
la solicitarea acestuia.
(4) De
regulă, personalul militar în activitate nu poate fi subordonat altuia cu grad inferior. În Ministerul Apărării
Naţionale nu se admit excepţii.
(5)
Numirea
şi promovarea în funcţii prevăzute cu grade de general-locotenent, respectiv viceamiral şi superioare acestora se fac cu avizul
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(6)
Durata maximă de îndeplinire a atribuţiilor unei funcţii se stabileşte prin
ordin al conducătorului instituţiei militare.
(7)
Prevederile alin. (6) nu se aplică Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului
de Informaţii Externe şi Serviciului de Protecţie şi Pază.
Art. 77. – (1) Numirea şi promovarea
în funcţii a personalului militar în activitate, căruia îi sunt incidente
reglementări profesionale specifice, stabilite la nivel naţional, se realizează
în baza prezentului statut, cu aplicarea reglementărilor respective,
referitoare inclusiv la acordarea gradelor sau treptelor profesionale.
(2) Personalul militar în activitate
prevăzut la alin. (1) care, în baza reglementărilor specifice, exercită pe o
durată determinată atribuţiile unor funcţii militare elective sau în baza unui
contract, la expirarea termenului pentru care a fost ales sau a termenului
prevăzut în contractul respectiv, poate fi numit în funcţia îndeplinită
anterior sau într-o altă funcţie corespunzătoare specialităţii militare şi
gradului deţinut.
(3) Pentru personalul militar
prevăzut la alin. (2), în situaţia în care raporturile de serviciu stabilite în
condiţiile art. 55 alin. (2) expiră pe durata îndeplinirii funcţiei militare elective sau pe bază de contract,
acestea se prelungesc până la expirarea termenului pentru care a fost
ales sau a termenului prevăzut în contractul respectiv, fără a depăşi limita de vârstă până la care personalul militar poate
fi menţinut în activitate.
(4)
Personalul militar trimis în misiune permanentă sau detaşat în străinătate este
numit în funcţii la încetarea misiunii sau detaşării cu respectarea regulilor
prevăzute la alin. (2) şi (3).
Art. 78. – (1) Pentru asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţii, personalul militar în activitate beneficiază de:
a)
indemnizaţie de instalare la numirea în prima funcţie şi indemnizaţie de
mutare la schimbarea locului de muncă în altă localitate, în cuantumurile şi
condiţiile stabilite potrivit reglementărilor legale;
b) locuinţă
de serviciu sau intervenţie, accesorie raporturilor de serviciu, fără plata
chiriei, dacă nu a deţinut sau nu deţine locuinţă proprietate personală nici
soţul sau soţia acestuia, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea
militarul, ori în localităţile aflate la distanţă mai mică de 30 de kilometri
faţă de aceasta, măsurată între cele două localităţi, pe calea de comunicaţie
rutieră cea mai scurtă, între indicatoarele de ieşire/intrare din/în
localitate;
c) locuinţă de intervenţie sau de protocol pe
timpul detaşării şi al îndeplinirii unor misiuni în altă localitate, ori
decontarea cheltuielilor de cazare;
d) compensaţie
lunară pentru chirie, de până la 50% din solda lunară, în situaţia în care
nu se poate asigura dreptul prevăzut la lit. b) sau nu locuieşte în cămin
militar. Condiţiile de acordare şi cuantumul concret al compensaţiei lunare
pentru chirie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(2)
Beneficiază de dreptul prevăzut la alin.(1) lit. b) şi personalul militar în
activitate care a deţinut, acesta ori soţul/soţia, locuinţă proprietate
personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea militarul,
ori în localităţile aflate la distanţă mai mică de 30 de kilometri faţă de
aceasta, măsurată între cele două localităţi, pe calea de comunicaţie rutieră
cea mai scurtă, între indicatoarele de ieşire/intrare din/în localitate, dar a
pierdut dreptul de proprietate prin punerea în aplicare a unei hotărâri
judecătoreşti sau în virtutea altor prevederi legale, din motive care nu i se
pot imputa.
Art. 79. – (1) Pentru asigurarea
condiţiilor de îndeplinire a misiunilor specifice instituţiilor de apărare,
ordine publică şi securitate naţională, în raport cu standardele de performanţă
profesională, personalului militar şi
civil din aceste instituţii i se poate acorda titlul de specialist de clasă în
armele, serviciile, specialităţile militare şi domeniile din care face parte.
(2)
Titlul de specialist de clasă este
ierarhizat, în ordinea crescătoare a calificării pe 3 niveluri: clasa a
3-a, clasa a 2-a şi clasa 1. Acesta se
obţine/menţine şi se retrogradează/retrage potrivit condiţiilor, criteriilor şi
standardelor de performanţă stabilite pentru clasa respectivă, prin
ordin al conducătorului instituţiei militare.
(3) Metodologia şi
competenţele privind acordarea, menţinerea, retrogradarea dintr-o clasă
superioară în una inferioară şi retragerea titlului de specialist de clasă se
stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
PARAGRAFUL al 2-lea
Acordarea şi înaintarea în grad
Art. 80. – (1) Înaintarea în gradele
militare se realizează în ordinea ierarhică a acestora, în raport cu nevoile şi
posibilităţile forţelor armate, pe baza competenţei şi conduitei profesionale a
personalului militar, consemnate în documentele de evaluare profesională.
(2) Numărul de militari care urmează să fie înaintaţi în
grad la termen în anul următor se stabileşte pe categorii de cadre militare şi grade
de către conducătorul instituţiei militare.
Art. 81. – (1) Personalul militar în activitate se
înaintează în gradul următor, la termen, potrivit prevederilor art. 80, dacă
îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
a) a
împlinit stagiul minim în grad prevăzut de prezentul statut sau împlineşte acest stagiu în cursul anului
calendaristic respectiv;
b) a fost apreciat pe întreaga perioadă a
stagiului minim în grad, iar cel care a depăşit acest stagiu şi în
ceilalţi ani premergători înaintării în grad, cel puţin cu calificativul „bun”.
Anii în care i s-au acordat calificative inferioare acestuia nu se socotesc la
calculul stagiului minim în grad;
c) este încadrat într-o funcţie
prevăzută cel puţin cu gradul în care urmează să fie înaintat;
d) îndeplineşte celelalte condiţii stabilite prin
actele normative prevăzute la art. 74 alin. (1).
(2) Prin excepţie de la prevederile
alin. (1) lit. a), personalul militar în activitate din
structurile Ministerului Apărării Naţionale poate fi înaintat în gradul următor
numai după împlinirea stagiului minim
în gradul deţinut. Durata stagiului în grad se calculează de la
data prevăzută în ordinul de acordare sau de înaintare în gradul deţinut.
(3) Se exceptează de la condiţia
aprecierii pe întreg stagiul minim în grad personalul militar pentru
perioadele în care s-a aflat în concediu fără plată sau în concediu pentru
creşterea şi îngrijirea copilului.
Art. 82. – (1) Personalul militar în activitate poate fi înaintat în gradul următor
înainte de termen dacă a împlinit cel puţin jumătate din stagiul minim în
gradul deţinut, a
fost apreciat în această perioadă cel puţin cu calificativul „foarte bun”,
are rezultate profesionale recunoscute şi atestate şi îndeplineşte
condiţiile prevăzute la art. 81 alin. (1) lit. c) şi d), precum şi în mod
excepţional, în condiţiile prevăzute la art. 20 lit. a).
(2)
Personalul militar care, de la ultima înaintare în grad, a fost condamnat penal
sau a fost sancţionat ca urmare a hotărârii consiliilor de onoare precum şi
cel aflat în perioada stagiului primului grad corespunzător corpului din
care face parte nu face obiectul înaintării în grad înainte de termen.
(3) Pe parcursul întregii cariere militare,
cadrele militare în activitate pot
beneficia de cel mult două înaintări în grad înainte de termen şi/sau în mod
excepţional, cu excepţia
celor care execută misiuni speciale sau în afara teritoriului naţional.
Art. 83. – (1) În
timp de război, personalul militar în activitate, precum şi cel în rezervă mobilizat sau concentrat, poate fi înaintat
în gradul următor corespunzător corpului de personal militar din care
face parte, dacă a împlinit stagiul
minim în grad, a îndeplinit atribuţiile şi a executat misiunile ce i s-au
încredinţat, fără a se impune respectarea celorlalte condiţii prevăzute pentru
timp de pace.
(2)
Personalul militar prevăzut la alin. (1), care se distinge în îndeplinirea
misiunilor, poate fi înaintat în
gradul următor şi înainte de termen.
(3) Înaintarea în grad a personalului militar în condiţiile alin. (1) şi
(2) se face în limita necesarului prevăzut în statele de organizare.
Art.
84. – (1) În timp de pace, înaintarea în grad are
loc:
a) la termen, de regulă o dată pe an,
la data stabilită prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
b) înainte de termen, la datele
stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare;
c) în mod excepţional,
în tot cursul anului.
(2) Propunerile privind acordarea
gradelor de generali/amirali, respectiv înaintarea în grad a
generalilor/amiralilor se promovează la numirea în funcţii,
precum şi
cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor
armate ale României.
(3) În timp de război, înaintarea în
grad la termen şi înainte de termen se realizează la datele stabilite prin
ordin al conducătorului instituţiei militare, iar în mod excepţional în tot
cursul anului.
Art. 85. – (1) Acordarea
gradului şi înaintarea în grad se realizează astfel:
a) pentru
gradele de generali şi amirali în activitate, prin decret al Preşedintelui
României, la propunerea
conducătorului instituţiei militare, după consultarea de către acesta a
consiliului director sau a colegiului instituţiei militare, după caz. Pentru personalul din structurile
Ministerului Apărării Naţionale, propunerile se promovează în baza hotărârilor
comisiilor de selecţie;
b) pentru
gradele de ofiţeri în activitate, cu excepţia celor prevăzute la lit. a), prin
ordin al conducătorului instituţiei militare pe timp de pace, iar pe timp de
război prin ordin al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta;
c) pentru gradele de maiştri militari şi
subofiţeri în activitate, prin ordin al conducătorului instituţiei militare sau
al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta;
d) pentru gradele de gradat în activitate,
prin ordin al comandanţilor/şefilor stabiliţi de către conducătorul instituţiei
militare.
(2) În timp de
pace, acordarea gradelor se realizează:
a) după absolvirea studiilor, cursurilor şi
programelor de formare, la data stabilită de conducătorul instituţiei
militare, celor prevăzuţi la art. 37 alin. (1) lit. a), b), c), e) şi h), art.
38 alin. (1) lit. a), art. 39 alin. (1) lit. a), b) şi d) şi art. 40 alin. (1);
b) în tot cursul anului, celor prevăzuţi
la art. 37 alin. (1) lit. d), f), g) şi i), art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) şi
art. 39 alin. (1) lit. c), e) şi f).
(3) În
timp de război, acordarea gradelor se realizează în tot cursul anului.
Art. 86. – (1) Personalul militar în
activitate, cu grade de până la locotenent-colonel/căpitan-comandor inclusiv,
care îndeplineşte condiţiile privind înaintarea în gradul următor, cu excepţia
celei prevăzute la art. 81 alin. (1) lit. c), sunt înaintaţi în gradul următor odată cu trecerea în rezervă sau direct în
retragere prin aplicarea art. 96 alin. (1) lit. a), c) şi d).
(2)
Ofiţerilor în activitate cu grade de colonel/comandor, care îndeplinesc
funcţii prevăzute cu grade de general/similar, li se poate acorda gradul de
general de brigadă – cu o stea/similar la trecerea în rezervă sau direct în
retragere, prin aplicarea prevederilor art. 96 alin. (1) lit. a), c) şi d).
PARAGRAFUL al 3-lea
Trecerea dintr-un corp militar în altul, dintr-o armă sau
serviciu/în alta/altul
şi dobândirea altei specialităţi militare
Art. 87. – Trecerea dintr-un corp militar în altul se
realizează în condiţiile prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. e), f) şi g), art.
38 alin. (1) lit. c) şi art. 39 alin. (1) lit. b), d) şi e).
Art. 88. – Trecerea dintr-o armă, serviciu sau
specialitate în alta/altul, ori dintr-un domeniu în altul şi dobândirea altei specialităţi militare în
cadrul aceleiaşi arme sau aceluiaşi serviciu se poate efectua, în cadrul
aceluiaşi corp de personal militar şi în raport cu nevoile forţelor armate, în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
SECŢIUNEA a 2-a
Stagiile minime în grad
Art. 89. – (1) În timp de pace,
stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor a personalului
militar în activitate se stabileşte astfel:
A. Pentru
ofiţeri:
a) sublocotenent/aspirant:
3 ani;
b)
locotenent: 6 ani;
c) căpitan: 6 ani;
d)
maior şi locotenent-comandor: 6 ani;
e)
locotenent-colonel şi căpitan-comandor: 7 ani;
f) colonel/comandor: 2 ani.
B. Pentru
maiştri militari şi subofiţeri:
a) maistru militar clasa a IV-a, respectiv sergent: 7 ani;
b) maistru militar clasa a III-a, respectiv plutonier: 7 ani;
c) maistru militar clasa a II-a, respectiv plutonier-major: 7 ani;
d) maistru militar clasa
I, respectiv plutonier adjutant: 7 ani.
C. Pentru
gradaţi şi soldaţi:
a) soldat:
4 ani;
b)
fruntaş: 5 ani;
c)
caporal: 6 ani.
(2) Pentru gradele de generali/similari nu se stabilesc stagii minime în
grad.
(3) În timp de
război, stagiul minim în grad se reduce la jumătate pentru personalul militar
în activitate şi cel în rezervă care este concentrat sau mobilizat. Timpul cât
personalul militar este încadrat în structuri din zona acţiunilor militare se
socoteşte dublu la calculul stagiului minim în grad.
Art. 90. – (1) La calculul stagiului minim în grad nu se ia
în considerare timpul în care personalul militar în activitate a absentat de la
program din cauza incapacităţii temporare de muncă, dacă absenţele însumate
depăşesc 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi, iar
incapacitatea de muncă nu a survenit în timpul şi din cauza îndeplinirii
serviciului militar.
(2) La stabilirea
stagiului în gradul pe care îl are personalul militar aflat în concediu pentru
creşterea şi îngrijirea copilului, în condiţiile legii, se ia în calcul o
perioadă egală cu întreaga durată a concediului.
Art. 91. – (1) În timp
de pace, stagiul minim în grad pentru personalul militar în rezervă este mai
mare cu un an decât cel prevăzut la art. 89, iar în timp de război este cel de
la articolul respectiv.
(2) La chemarea în activitate a personalului prevăzut la alin. (1),
pentru stabilirea stagiului în gradul pe care îl are, i se iau în calcul trei
pătrimi din stagiul în gradul deţinut ca rezervist.
Art. 92. –
(1) Stagiul minim în grad se reduce cu un an pentru personalul militar în
activitate care, pe întreaga durată a stagiului, deţine calificarea de personal
navigant de aviaţie, de paraşutist sau de scafandru, precum şi pentru
personalul ambarcat pe submarine şi nave stabilite prin ordin al conducătorului
instituţiei militare.
(2)
Stagiul minim în primul grad al personalului militar în activitate format prin
absolvirea studiilor militare se reduce proporţional cu durata studiilor care
depăşeşte 3 ani pentru ofiţeri, respectiv 1 an pentru maiştri militari.
(3) Timpul
cât personalul militar în activitate a fost condamnat la pedeapsa închisorii cu
suspendarea executării sub supraveghere ori cu executarea acesteia, însă a fost
amnistiat sau graţiat înainte de a începe executarea, precum şi timpul cât
personalul militar în rezervă a fost condamnat la închisoare cu executarea
pedepsei într-un loc de detenţie sau prin muncă fără privare de libertate, nu
se ia în calculul stagiului minim în grad, cu excepţia cazurilor când, în urma
rejudecării cauzei, instanţa competentă a pronunţat achitarea.
SECŢIUNEA a 3-a
Evaluarea şi dezvoltarea
profesională a personalului militar în activitate
Art. 93. – (1) Evaluarea profesională a
personalului militar în activitate se realizează anual şi, după caz, periodic,
se consemnează în documente de evaluare şi vizează performanţa profesională,
precum şi competenţele, atitudinile şi aptitudinile profesionale.
(2)
Documentele de evaluare se au în vedere la fundamentarea deciziilor privind
selecţia în vederea dezvoltării carierei militare.
(3) Rezultatul evaluării profesionale se exprimă prin
unul din calificativele: „excepţional”, „foarte bun”, „bun”, „corespunzător”,
„mediocru” sau „necorespunzător”.
(4) Personalului militar în rezervă i se întocmesc
documente de evaluare a activităţii militare în urma participării la
concentrări/programe de instruire.
(5) Metodologia de realizare a evaluării
profesionale a personalului militar în activitate şi de valorificare a acesteia
în vederea dezvoltării carierei militare în timp de pace, precum şi sistemul de
evaluare în timp de război se stabilesc prin ordin al conducătorului
instituţiei militare.
Art. 94. – (1) Instituţia militară asigură dezvoltarea profesională a personalului
militar în activitate prin forme de perfecţionare a pregătirii profesionale
organizate în cadrul acesteia potrivit legii, corespunzător nevoilor de
îndeplinire a obiectivelor instituţiei, posibilităţilor şi opţiunilor
individuale de dezvoltare a carierei militare.
(2) Personalul
militar în activitate poate fi trimis la studii sau alte forme de perfecţionare
a pregătirii profesionale în afara instituţiei militare, organizate în ţară sau
în străinătate.
(3) Selecţia şi participarea personalului
militar în activitate la studiile şi la formele de perfecţionare a pregătirii
profesionale se realizează conform legii şi în condiţiile stabilite prin ordin
al conducătorului instituţiei militare.
(4)
Personalul militar menţinut în activitate în condiţiile prevăzute la art. 55
alin. (4) nu poate fi trimis la studii sau alte forme de perfecţionare a
pregătirii profesionale de către instituţia militară.
Art. 95.
– (1) Cheltuielile ocazionate de participarea
personalului militar în activitate trimis în interesul serviciului la studii şi
la alte forme de perfecţionare a pregătirii profesionale, organizate în afara
instituţiei militare, în ţară sau în străinătate, se suportă din bugetul instituţiei
militare din care provine personalul în cauză sau din alte surse de finanţare,
potrivit legii.
(2)
Personalul militar prevăzut la alin. (1) încheie un angajament cu instituţia
militară, înainte de participarea la studii sau forme de pregătire, prin care
se obligă să le absolve şi să îşi desfăşoare activitatea în cadrul acesteia o
anumită perioadă de la finalizarea pregătirii, iar în situaţia neabsolvirii ori
încetării raporturilor de serviciu din iniţiativa sau din motive imputabile lui
înainte de expirarea perioadei respective, să restituie cheltuielile, integral,
respectiv proporţional cu perioada din angajament rămasă neefectuată, conform
normelor stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(3)
Încheie un angajament cu instituţia militară, în condiţiile stabilite la alin.
(2), şi personalul militar din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român
de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe care urmează forme de
perfecţionare a pregătirii profesionale desfăşurate în interesul serviciului în
unităţi şi instituţii de învăţământ militare sau în centre de
pregătire/similare, proprii sau externe.
SECŢIUNEA a 4-a
Încetarea raporturilor de
serviciu
Art. 96. –
(1) Personalul
militar în activitate încheie cariera militară prin trecerea în rezervă sau
direct în retragere după caz, în una dintre următoarele situaţii:
a) la împlinirea vârstei standard de pensionare ori a limitelor de vârstă
prevăzute de prezentul statut;
b)
la
împlinirea vârstei care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de
vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, în condiţiile legii;
c) când este clasat „inapt
pentru serviciul militar” de către comisiile de expertiză medico-militară;
d) după expirarea perioadei
de punere la dispoziţie, potrivit legii, ca urmare a clasării „apt limitat” de către
comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu se identifică o
funcţie corespunzătoare pe care starea de sănătate să-i permită să o
îndeplinească;
e) când, în urma
desfiinţării, transformării, redimensionării, reorganizării sau redislocării
unor structuri militare şi a reducerii unor funcţii din statele de
organizare, nu sunt posibilităţi pentru a fi încadrat în alte
funcţii sau structuri, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiei militare;
f) la expirarea raporturilor de serviciu stabilite pe durată
determinată, dacă una dintre părţi nu este de acord cu continuarea acestora;
g) la cerere,
pentru motive bine întemeiate;
h) prin demisie, care se notifică instituţiei militare cu cel
puţin 30 de zile înainte de data la
care se solicită trecerea în rezervă;
i) când
manifestă dezinteres în îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu sau
în perfecţionarea pregătirii militare şi de specialitate;
j) când
comite abateri disciplinare, în urma cărora i s-a aplicat sancţiunea trecerii
în rezervă;
k) când,
pentru o infracţiune săvârşită din culpă, i s-a aplicat prin hotărâre
judecătorească pedeapsa amenzii penale sau pedeapsa închisorii, cu suspendarea
executării sub supraveghere, precum şi în cazurile când a beneficiat de
renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia ori de
amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei;
l) când,
pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie, i s-a aplicat prin hotărâre judecătorească
pedeapsa amenzii penale sau pedeapsa închisorii, cu suspendarea executării sub
supraveghere, precum şi în cazurile când a beneficiat de renunţarea la
aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia ori de amnistie sau graţiere
înainte de începerea executării pedepsei;
m) când a fost condamnat prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;
n) când nu
mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 5 lit. a), g) şi h);
o) când
încalcă prevederile art. 11;
p) în
cazul în care nu a fost acordat sau a fost retras avizul pentru
eliberarea/revalidarea certificatului de securitate/autorizaţiei de acces la
informaţii clasificate, din motive imputabile persoanei verificate, în
conformitate cu prevederile cadrului normativ cu aplicabilitate în domeniu;
q) după
expirarea perioadei de punere la dispoziţie, potrivit legii, ca
urmare a limitării nivelului de acces la informaţii clasificate, atunci când nu
se identifică o funcţie corespunzătoare gradului deţinut cu o prevedere a
nivelului de acces la informaţii clasificate înscrisă în fişa postului, la
nivelul acordat după limitare;
r) când este apreciat prin
documentele de evaluare profesională cu calificativul „necorespunzător” doi
ani, consecutiv ori, când nu se identifică o funcţie adecvată, în
cazul prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. f);
s) când s-a
stabilit că dobândirea calităţii de personal militar în activitate s-a realizat
ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni constatate de către instanţa de
judecată, prin hotărâre judecătorească definitivă.
(2) Trecerea în rezervă sau direct în retragere se realizează:
a) din oficiu, în
condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), e), l), m), n), p), q), r) şi s),
cu excepţia personalului militar din cadrul Serviciului Român de Informaţii care se trece în rezervă sau direct în
retragere la propunerea comandanţilor/şefilor structurilor din care face parte
personalul în cauză, numai în situaţia prevăzute de lit. l);
b) la propunerea
comandanţilor/şefilor structurilor din instituţiile militare, în urma
hotărârii definitive a consiliilor de onoare, în condiţiile prevăzute la alin.
(1) lit. i), j), k) şi o) , cu excepţia personalului militar din cadrul Serviciului Român de
Informaţii, care se trece în rezervă sau direct în retragere la propunerea
comandanţilor/şefilor structurilor din care face parte personalul în cauză,
numai în situaţia prevăzută de lit. k);
c) la propunerea
comandanţilor/şefilor structurilor instituţiei militare din care face parte
personalul în cauză, înaintată ierarhic, în condiţiile prevăzute la alin.
(1) lit. d), f) şi g);
d) la cererea personalului
militar, înaintată ierarhic, în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)
şi h).
(3) În condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliile de onoare
pot propune trecerea în rezervă sau menţinerea în activitate. Decizia privind trecerea în rezervă sau
menţinerea în activitate a personalului militar condamnat pentru săvârşirea de
infracţiuni se adoptă, pe baza acestor propuneri, numai
după soluţionarea definitivă a cauzei.
(4) Până la data trecerii în rezervă prin demisie,
personalul militar în cauză este obligat să
îndeplinească atribuţiile funcţiei în care este încadrat, precum şi toate
îndatoririle ce îi revin, inclusiv predarea funcţiei.
Art. 97. –
Prin excepţie de la prevederile art. 96 alin. (1) lit. c) şi d), personalul
militar clasat „inapt pentru
serviciul militar” încadrat în gradul III de invaliditate sau clasat „apt limitat pentru serviciul militar” de către comisiile de expertiză medico-militară, din cauza afecţiunilor dobândite ca
urmare a acţiunilor de luptă, accidentelor, catastrofelor şi a altor asemenea
evenimente intervenite din cauza participării la misiunile şi operaţiile în
afara teritoriului statului român, cele
pentru contracararea şi limitarea efectelor acţiunilor teroriste, cele de
poliţie aeriană şi de intervenţie cu nave, precum şi alte misiuni cu potenţial
ridicat de risc, desfăşurate pe teritoriul naţional poate fi menţinut
sau rechemat în activitate ori încadrat în funcţii civile fără examen sau
concurs, după caz, la cerere, în condiţiile stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare.
Art. 98. –
(1) Personalul militar nu poate fi trecut din activitate în rezervă:
a) prin demisie, pe timpul
stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare sau de război, precum şi pe
timpul executării misiunilor şi operaţiilor în afara teritoriului statului
român;
b) când nu îndeplineşte
condiţiile de pensionare şi se află în incapacitate temporară de muncă fiind
internat în spitale ori sanatorii, se găseşte în concedii medicale sau în
concediu pentru creşterea/îngrijirea copilului, iar personalul militar femei
nici în perioada gravidităţii, a concediului de risc maternal şi a
celui de maternitate.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. b) nu se aplică în situaţiile prevăzute
la art. 96 alin. (1) lit. g), h), j), k), l), m), n), o), p) şi q).
Art. 99. – (1) Personalul militar trecut în rezervă sau direct în retragere beneficiază de pensie militară de
stat, potrivit legii.
(2) Personalului militar căruia i
s-a conferit Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15, 20 şi respectiv 25
de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii
naţionale beneficiază de un spor de
10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei militare de stat.
Art. 100. – (1) Limitele de vârstă până la care personalul militar în
rezervă poate fi menţinut în evidenţă sunt de 63 de ani pentru cadrele militare
şi de 58 de ani pentru gradaţi şi soldaţi.
(2) Personalul militar în activitate şi în rezervă se trece
direct în retragere şi se scoate din evidenţa militară, în condiţiile prevăzute
la art. 46.
(3) Personalul militar în activitate şi în rezervă se scoate din
evidenţa militară în urma decesului, conform procedurii stabilite prin ordin al
conducătorului instituţiei militare.
Art. 101. – (1) Trecerea
personalului militar din activitate în rezervă sau direct în retragere se
realizează prin:
a) decret al preşedintelui României, pentru ofiţerii cu grade de
generali/amirali;
b) ordin al conducătorului instituţiei militare, pentru ofiţeri, alţii
decât cei prevăzuţi la lit. a);
c) ordin al comandanţilor/şefilor stabiliţi de către conducătorul
instituţiei militare, pentru maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi.
(2) Trecerea personalului militar din
rezervă în retragere se realizează conform normelor de evidenţă militară,
elaborate de către Statul Major General, potrivit legii.
Art. 102.
– Personalul militar în activitate
care a încheiat angajament/contract de şcolarizare cu instituţia militară,
prin care se obligă să îndeplinească serviciul militar o anumită perioadă de
timp, în situaţia în care nu respectă angajamentul/contractul de şcolarizare şi este
trecut în rezervă prin aplicarea uneia dintre prevederile de la art. 96 alin.
(1) lit. g) - r) este obligat să restituie cheltuielile de întreţinere şi
instruire pe timpul şcolarizării, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei
militare.
SECŢIUNEA a 5-a
Degradarea militară şi
scoaterea din evidenţă
Art. 103. – Degradarea militară se aplică în condiţiile prevăzute de
legea penală, personalului militar în activitate, în rezervă şi în retragere,
condamnat la pedeapsa complementară a degradării militare prin hotărâre
judecătorească.
Art. 104. – Personalul militar în rezervă şi în retragere, care a
renunţat la cetăţenia română sau nu mai are domiciliul în ţară se scoate din
evidenţa militară.
Art. 105. – Personalul militar prevăzut la art. 103 şi 104 se scoate
din evidenţa militară prin:
a) ordin al conducătorului instituţiei militare, pentru ofiţerii care
au avut grade de general şi amiral;
b) ordin al comandanţilor/şefilor stabiliţi de conducătorul instituţiei
militare, pentru ofiţeri, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a), precum şi
pentru maiştri militari, subofiţeri, gradaţi sau soldaţi.
Art. 106. – (1)
În cazul în care intervine o altă hotărâre judecătorească, prin care s-a
pronunţat achitarea sau prin care nu se mai aplică pedeapsa complementară a
degradării militare, personalul militar în cauză este reluat în evidenţa
militară, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din
evidenţă. În această situaţie, timpul cât a fost degradat se include în
calculul stagiului în grad.
(2) Personalul militar căruia i s-a aplicat degradarea militară şi care
a fost amnistiat sau graţiat de pedeapsa complementară a degradării militare,
precum şi cel care a fost reabilitat poate fi reluat în evidenţa militară în
raport cu nevoile forţelor armate, caz în care i se poate reda orice grad
militar, până la gradul deţinut anterior, inclusiv.
(3) Personalul militar în rezervă care a fost scos din evidenţa
militară, a redobândit cetăţenia română şi are domiciliul în ţară poate fi
reluat în evidenţă.
(4) Redarea gradului militar potrivit alin. (1) şi (2) se face prin:
a) decret al Preşedintelui României, pentru generali şi amirali;
b) ordin al şefului Statului Major General, respectiv al conducătorului
instituţiei militare ori al comandanţilor/şefilor desemnaţi de acesta, pentru
personalul militar, cu excepţia celui prevăzut la lit. a).
(5) Redarea gradului militar ca urmare a amnistierii, graţierii sau
reabilitării nu atrage, de drept, rechemarea în activitate, iar timpul cât
personalul militar a fost degradat nu se ia în calculul stagiului în grad şi al
vechimii ca personal militar în activitate.
SECŢIUNEA a 6-a
Reconversia profesională
Art. 107. – (1) Personalul
militar în activitate din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul
Afacerilor Interne poate beneficia de măsuri de reconversie profesională, prin
aplicarea, în mod corespunzător, a reglementărilor existente pe plan naţional,
în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) Măsurile de
reconversie profesională se asigură de către instituţia militară în cooperare
cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi cu alte structuri
guvernamentale şi neguvernamentale implicate în procesul de ocupare a forţei de
muncă, pe baza acordurilor sau protocoalelor încheiate în acest sens.
(3) Instituţia militară
poate desfăşura programe de formare profesională în instituţiile proprii de
învăţământ sau pe baza contractelor încheiate cu furnizorii serviciilor de
formare profesională din sectorul public ori privat, autorizaţi în condiţiile
legii.
(4) Cheltuielile pentru
reconversia profesională se suportă din bugetul instituţiei militare şi din
alte surse atrase în condiţiile legii, în limita fondurilor cu această
destinaţie.
Art. 108. – Personalul
militar din structurile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului
Afacerilor Interne care urmează să fie trecut
în rezervă ori direct în retragere în condiţiile prevăzute la art. 96 alin. (1)
lit. a) - f) beneficiază de măsuri de reconversie profesională în
următoarea ordine de priorităţi:
a) cel care nu
îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de pensie;
b) cel care îndeplineşte
condiţiile pentru a beneficia de pensie anticipată sau anticipată parţială;
c) cel care îndeplineşte
condiţiile pentru a li se acorda pensie la împlinirea vârstei standard de
pensionare.
CAPITOLUL VII
DISPOZIŢII SPECIFICE PERSONALULUI MILITAR
ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE
Art.
109. – (1) Personalul militar în rezervă, pe timpul cât este concentrat
sau mobilizat, are aceleaşi îndatoriri şi beneficiază
de aceleaşi drepturi stabilite prin prezentul statut pentru personalul militar
în activitate.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), personalul militar în
rezervă, pe timpul cât este concentrat sau mobilizat, poate păstra calitatea de membru al partidelor, formaţiunilor sau
organizaţiilor politice, precum şi al sindicatelor din care face parte,
fiindu-i interzisă desfăşurarea oricăror activităţi care contravin principiului
unităţii de comandă sau ordinii şi disciplinei militare.
(3) Prevederile prezentei
legi referitoare la recompense, răspunderea juridică, evaluare profesională şi
sancţiuni disciplinare se aplică şi personalului militar în rezervă, pe timpul
cât acesta este concentrat sau mobilizat.
(4) Membrii de familie ai
personalului militar în rezervă beneficiază, pe timpul cât acesta este
concentrat sau mobilizat, de drepturile prevăzute de prezenta lege pentru
membrii de familie ai personalului militar în activitate.
Art. 110. – În timp de pace, personalul
militar în rezervă poate fi înaintat în gradul următor, în raport cu nevoile
forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă a obţinut rezultate bune şi foarte bune pe
timpul concentrării/programului de instruire şi a fost propus prin documentele
de evaluare a activităţii militare,
cel mult până la gradul corespunzător celei mai mari funcţii îndeplinite în
activitate sau până la gradul corespunzător funcţiei în care este repartizat în
planul de mobilizare.
Art. 111. – (1) Cu
ocazia Zilei Naţionale a României, precum şi cu prilejul evocării unor evenimente
importante din istoria patriei şi forţelor armate ale României, pentru servicii excepţionale aduse
naţiunii prin contribuţia deosebită la promovarea valorilor naţionale, personalul
militar în rezervă şi în retragere poate fi înaintat în gradul următor,
indiferent de nivelul funcţiilor îndeplinite în activitate sau în care a fost
repartizat în planurile de mobilizare.
(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1), coloneilor şi comandorilor li se poate acorda gradul de general de brigadă/similar, maiştrilor militari şefi şi plutonierilor
adjutanţi şefi li se poate acorda gradul de sublocotenent/aspirant, iar
caporalilor şefi li se poate acorda gradul de sergent.
(3) Înaintarea
în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuţi la alin. (1) şi (2) se
realizează prin:
a) decret
al Preşedintelui României, pentru ofiţerii
cu grade de generali şi amirali, la propunerea conducătorului instituţiei militare sau a structurilor asociative ale personalului
militar în rezervă şi retragere constituite potrivit legii, după
însuşirea şi promovarea acesteia de către instituţia militară din care
au provenit;
b) ordin al şefului Statului Major
General/conducătorului instituţiei militare sau al comandanţilor/şefilor
stabiliţi de acesta pe timp de pace, iar pe timp de război prin ordin al
comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta.
Art. 112. – (1) Personalului militar care
are o vechime în serviciul militar de cel puţin 15 ani şi s-a distins prin
activitatea desfăşurată, precum şi celui care a adus patriei servicii
deosebite, indiferent de vechimea în serviciul militar, i se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară.
(2)
Personalul militar în rezervă sau în retragere are obligaţia de a nu desfăşura activităţi care contravin
demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ostăşească, atunci
când poartă uniforma militară.
(3)
Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) conduce la retragerea dreptului de a
purta uniformă militară.
(4) Criteriile privind acordarea şi
retragerea dreptului de port al uniformei militare, precum şi
situaţiile în care personalul militar în rezervă şi în retragere poate purta
uniforma militară se stabilesc prin
ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 113. – (1) Personalul militar în rezervă şi în retragere, pensionar militar,
are dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile
prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) şi are acces, împreună cu familia, la
cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele militare şi la alte
amenajări culturale, recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri
stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) De aceleaşi drepturi
beneficiază şi personalul militar în rezervă şi în retragere, foşti pensionari
militari de invaliditate cauzată de accidente în serviciu ori boli contactate
în timpul sau din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, care ulterior au
optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.
(3) Membrii
familiilor personalului militar în rezervă şi în retragere, pensionari militari, beneficiază
gratuit de drepturile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a), precum şi de înlesniri, stabilite prin
ordin al conducătorului instituţiei militare, privind accesul la cercurile
militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele militare şi la alte amenajări
culturale, recreative sau sportive.
Art. 114. – Pentru menţinerea
legăturii personalului militar în rezervă şi în retragere cu preocupările
curente din cadrul instituţiei militare, aceasta organizează acţiuni de informare cu privire la diverse aspecte de
interes ale exercitării profesiei militare.
Art. 115. – (1) Personalul militar trecut în
rezervă sau în retragere poate
beneficia de măsuri de asistenţă postcarieră, în condiţiile prevăzute
prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) Măsurile de asistenţă postcarieră aplicabile personalului
militar trecut în rezervă sau în retragere, sunt:
a) consiliere în
rezolvarea problemelor specifice;
b) îndrumare în relaţia cu
structurile din cadrul instituţiei militare sau cu autorităţile din afara
acestora pentru asigurarea drepturilor de cazare, tratament ori a altor
drepturi sau înlesniri ce i se cuvin, potrivit legii;
c) măsuri speciale de
asistenţă şi solidaritate socială, pentru personalul militar aflat în dificultate
din cauza vârstei înaintate sau a stării de sănătate, ori din alte asemenea
cauze;
d) alte măsuri prevăzute
de lege.
(3) Măsurile de asistenţă postcarieră se asigură, la cerere, de
către instituţia militară, în colaborare cu alte structuri guvernamentale sau
neguvernamentale care au atribuţii în legătură cu acest domeniu.
CAPITOLUL VIII
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
Art. 116. – (1) Sistemul de evidenţă
nominală, statistică şi în sistem informatizat a personalului militar în
activitate şi în rezervă, precum şi normele metodologice privind gestiunea
resurselor umane, în timp de pace şi în timp de război, se stabilesc prin ordin
al conducătorului instituţiei militare, mai puţin pentru situaţiile
reglementate prin lege.
(2) Actul oficial prin care se
dovedeşte vechimea în serviciu şi funcţiile îndeplinite de personalul militar
în cadrul instituţiilor militare este fişa
matricolă şi/sau, după caz, alte înscrisuri doveditoare.
(3) Calitatea de personal militar se dovedeşte
prin documente stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 117. – Prevederile prezentei legi referitoare la îndatoriri, obligaţii,
interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi se aplică
şi studenţilor şi elevilor din instituţiile militare de învăţământ pentru
formarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor, persoanelor aflate
în programele de formare a gradaţilor şi soldaţilor, precum şi celorlalte
persoane care îndeplinesc serviciul militar obligatoriu pe timpul
stării de asediu, stării de mobilizare şi stării de război.
Art. 118. – (1) Pentru domenii de activitate
specifice, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare,
criteriile şi standardele de performanţă, precum şi condiţiile referitoare la
provenienţa personalului militar în activitate se stabilesc prin ordin.
(2) Personalul militar încadrat în
structuri din domeniile stabilite potrivit alin. (1), care nu mai îndeplineşte
criteriile şi standardele de performanţă, poate
fi numit într-o funcţie echivalentă sau inferioară celei deţinute prevăzută cu
grad cel puţin egal gradului deţinut, în oricare dintre structurile instituţiei
militare, sau poate fi pus la dispoziţia structurii de management resurse umane
a instituţiei militare în vederea încadrării, după analizarea fiecărui
caz în parte de către o comisie constituită în acest scop şi după consultarea
personalului în cauză, potrivit ordinului conducătorului instituţiei militare.
(3) Numirea în funcţie şi punerea la dispoziţie, prevăzute la alin. (2), se
realizează prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 119. – (1) Contractele de exercitare a profesiei de cadru militar,
respectiv contractele încheiate de către soldaţii şi gradaţii profesionişti,
precum şi celelalte angajamente şi contracte încheiate de către personalul
militar în activitate cu sau în cadrul instituţiei militare, înainte de data
intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile până la data expirării
termenelor pentru care au fost încheiate.
(2) La expirarea termenelor pentru
care au fost încheiate contractele prevăzute la alin. (1), personalul militar în activitate stabileşte raporturi de serviciu pe
durată nedeterminată cu instituţia militară, în condiţiile legii.
(3) Prevederile art. 40 alin. (2) se
aplică inclusiv soldaţilor şi gradaţilor profesionişti trecuţi în rezervă cu
cel mult 4 ani înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 120. – Prevederile referitoare la ofiţeri,
maiştri militari şi subofiţeri în rezervă şi în retragere, pensionari militari,
se aplică şi celor aflaţi în plată la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 121. – Persoanele care, la data intrării
în vigoare a prezentei legi, au calitatea de personal militar în rezervă,
indiferent de provenienţă, sunt considerate rezervişti în sensul prevăzut la
art. 2 alin. (4) lit. a).
Art. 122. – (1) Personalul militar trecut în rezervă sau direct în retragere poate fi angajat, potrivit legii, pe baza documentelor de absolvire a
studiilor militare sau a echivalării acestora potrivit nomenclatorului elaborat
de instituţiile militare şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu avizul Ministerul Muncii, Familiei,
Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
(2) Funcţiile îndeplinite de personalul militar în
activitate se echivalează cu funcţii civile în condiţiile stabilite prin
hotărâre a Guvernului.
Art. 123. – (1) Categoriile de
personal aeronautic din instituţiile militare care desfăşoară activităţi
aeronautice militare, îndatoririle şi drepturile acestuia se stabilesc prin lege.
(2) Promovarea, limitele de vârstă,
condiţiile de menţinere în magistratură, şi celelalte aspecte ale carierei
profesionale ale judecătorilor şi procurorilor militari, precum şi relaţiile
decurgând din structura ierarhică specifică, în ceea ce priveşte exercitarea
atribuţiilor judiciare, sunt supuse normelor care reglementează statutul de
magistrat.
(3) În exercitarea atribuţiilor
profesionale specifice ofiţerilor medici, farmacişti şi subofiţeri sanitari,
soldaţilor şi gradaţilor sanitari le sunt aplicabile normele statutului de
medic, farmacist şi asistent medical
Art. 124. – Ofiţerii, maiştrii
militari, subofiţerii şi gradaţii şi soldaţii decedaţi în perioada în care se
află în activitate, precum şi ofiţerii
în rezervă şi în retragere, decedaţi, au dreptul la onoruri militare în
condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 125. – (1) Gradele de maistru
militar principal şi plutonier adjutant principal, acordate cadrelor militare
până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se înlocuiesc cu gradele de
maistru militar şef, respectiv plutonier adjutant şef.
(2) Gradele
de caporal clasa a III-a şi clasa a
II-a prevăzute de Legea nr. 384/2006 privind statutul gradaţilor şi
soldaţilor profesionişti,
cu modificările şi completările ulterioare, se înlocuiesc cu gradul de caporal,
cei în cauză beneficiind de salarizare la nivelul gradului de caporal clasa a
II-a, potrivit legii.
(3) Gradul de caporal clasa I prevăzut de
Legea nr. 384/2006 privind statutul gradaţilor şi soldaţilor profesionişti, cu modificările şi
completările ulterioare se înlocuieşte cu gradul de caporal şef, cei în
cauză beneficiind de salarizare la nivelul gradului de caporal clasa I,
potrivit legii.
Art. 126. – (1) Maiştrii militari în
activitate şi în rezervă care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au
gradul de maistru militar clasa a V-a se înaintează în gradul de maistru
militar clasa a IV-a, iar stagiul efectuat în gradul de maistru militar clasa a
V-a li se valorifică la calculul stagiului minim pentru înaintarea în gradul de
maistru militar clasa a III-a.
(2) Maiştrii
militari în activitate şi în rezervă care, la data intrării în vigoare a
prezentei legi, au gradul de maistru militar clasa a IV-a se înaintează în
gradul de maistru militar clasa a III-a.
(3) Subofiţerii
în activitate şi în rezervă care, la data intrării în vigoare a
prezentei legi, au gradul de sergent-major se înaintează
în gradul de plutonier.
(4)
Maiştrilor militari şi subofiţerilor specificaţi la alin. (2) şi (3) li se
prelungesc stagiile în gradele în care au fost înaintaţi cu numărul de ani
neefectuaţi din stagiile minime în gradele deţinute anterior, prevăzute de
reglementările existente până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(5)
Maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate care, la data intrării în
vigoare a prezentei legi, au gradul de maistru militar clasa a IV-a şi clasa a
III-a, respectiv sergent şi plutonier, li se ia în calcul, pentru înaintarea în
gradul următor, stagiul efectuat în aceste grade.
(6) În
termen de cel mult 60 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi, prevederile statelor de organizare ale structurilor din
cadrul instituţiilor militare se vor modifica astfel:
a) funcţiile
prevăzute cu grade de maistru militar clasa a V-a vor fi prevăzute cu grade de
maistru militar clasa a IV-a;
b) funcţiile
prevăzute cu grade de maistru militar clasa a IV-a vor fi prevăzute cu grade de
maistru militar clasa a III-a;
c) funcţiile
prevăzute cu grade de sergent-major vor fi prevăzute cu grade de plutonier.
(7) Maiştrii militari şi
subofiţerii prevăzuţi la alin. (1) - (3) se înaintează în grad în termen de 90
de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
Art. 127. – (1) Miniştrii, secretarii
de stat, subsecretarii de stat, precum şi asimilaţii acestora, civili, aflaţi
în funcţie în cadrul instituţiilor militare beneficiază de drepturile materiale
stabilite în prezenta lege pentru cadrele militare în activitate, echivalente
ofiţerilor cu grad de general, respectiv de amiral.
(2) Pe timpul
efectuării vizitelor, inspecţiilor şi controalelor efectuate de către membrii
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în teatrele de operaţii sau la exerciţii
ori antrenamente, instituţia militară pune la dispoziţia acestora articole
militare de echipament, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului
instituţiei.
Art. 128. – În timp de război,
structurile considerate ca făcând parte din zona acţiunilor militare se
stabilesc de către Statul Major General.
Art. 129. – Pentru aplicarea
prevederilor prezentei legi, parchetele care dispun trimiterea în judecată şi
instanţele care judecă personalul militar în activitate pentru fapte prevăzute
de legea penală, au obligaţia de a înştiinţa imediat instituţia militară.
Art. 130. – (1) Sintagma cadre militare folosită în legislaţia în vigoare se referă
exclusiv la ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.
(2) Sintagma gradaţi şi soldaţi profesionişti folosită în legislaţia în
vigoare se referă exclusiv la gradaţi şi soldaţi.
Art. 131. – În sensul prezentei legi,
familia personalului militar cuprinde soţul sau soţia şi copiii, precum şi
persoanele aflate în întreţinerea legală a acestuia.
Art. 132. – Prevederile art. 11 - 19;
art. 20 lit. c) - e), art. 55 alin. (7), art. 59, art. 94 alin. (1), (3) şi
(4), art. 95 - 99, art. 116, art. 120 şi
ale art. 124 din prezenta lege se aplică şi preoţilor militari din instituţiile
sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională şi familiilor
acestora, după caz.
Art. 133. –
Procedurile de ocupare a funcţiilor şi procedurile disciplinare iniţiate
în temeiul Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu
modificările şi completările ulterioare sau al Legii nr. 384/2006 privind
statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările
ulterioare, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, continuă în
condiţiile legilor în temeiul cărora au fost iniţiate, cu excepţia procedurilor
disciplinare în cazul cărora prezenta lege este mai favorabilă.
Art. 134. – (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2) Actele normative prevăzute de
prezenta lege pentru aplicarea acesteia se emit în termenul prevăzut la alin.
(1).
(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 155 din 20 iulie 1995, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor
profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 868 din
24 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Bucureşti,
Nr.